În luna februarie, înainte de invadarea Ucrainei, Executivul comunitar estima că economia României va înregistra un avans de 4,2% în acest an. Comisia Europeană preconizează o ușoară accelerare a creșterii în 2023, odată cu o posibilă scădere a inflației.
Se estimează că șomajul va rămâne la aproximativ 5,5%, în timp ce prețurile vor atinge un nivel maxim în acest an, care va scădea treptat în 2023. Totodată, datoria publică brută în 2022 va crește la 50,9% din PIB, de la 48,8% în 2021.
Deficitul bugetar, estimează Comisia Europeană, va crește în 2022 până la 7,5% din PIB, de la 7,1% în 2021. Pentru 2023, trendul ar fi descendent, potrivit Executivului comunitar. România ar urma să mai reducă din deficitul bugetar și să ajungă la 6,3% din PIB.
Invitat la emisiunea ”În fața națiunii”, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a vorbit despre soluțiile care ar putea contribui la reducerea deficitului bugetar al României.
„Cu deficite bugetare în jur de 7%, cu deficite de cont curent, cu deficite externe mai mari de 7% din PIB România nu se va descurca în anii care vin și nu vom găsi clemență nici la Bruxelles și nici la piețele financiare, deci va trebui să aibă loc această corecție. Să încercăm să nu o facem prin creșteri de taxe și impozite, dacă vom putea.
Atunci să facem ceea ce se poate. Și ceea ce se poate, inclusiv digitalizarea ANAF-ului, este ca prin eliminare de scutiri și portițe, exceptări, să obținem în jur de 2% din PIB, în trei-patru ani, nu peste noapte. Să combatem evaziunea fiscală, care și ea poate să aducă peste 1,5% din produsul intern brut.
Noi spunem că în trei-patru ani am putea să avem un plus de venituri fiscale, inclusiv contribuțiile pentru asigurări, de aproximativ 4% din PIB, care ar ajuta România să aducă deficitul bugetar de la ce a fost în 2021, 7,2 pe metodologia ESA, la în jur 3% din PIB.”, a declarat Daniel Dăianu.
