"Este important ca tinerii să înţeleagă că nopţi pierdute = celule neuronale moarte. Oricum pierdem din aceste celule neuronale pe tot parcursul vieţii, însă cu cât avem mai multe obiceiuri nesănătoase, precum lipsa somnului, cu atât accelerăm distrugerea acestor celule.
Să te gândeşti că poţi pierde nopţile doar pentru că eşti tânăr, este o eroare. Avem trei tipuri de insomnie. Prima este insomnia de adormire sau insomnia de inițiere a somnului. Aceasta este, în primul rând, legată de subiectul stresului. Stresul se manifestă în insomnia de adormire, în sensul în care din cauza gândurilor ni se activează sistemul limbic, acela care ne asigură supraviețuirea.
Sistemul limbic declanșează producerea de cortizol care ne energizează. Cea de-a doua categorie de insomnie este cea de menţinere, iar cea de-a treia este cea de adormire.
Faptul că nu dormim duce la burnout, pentru că burnout-ul, în esență, este o stare de epuizare. Studiile au arătat că burnout-ul se accentuează înaintea vacanțelor. Cumva, pentru că încercăm să facem cât mai mult, pentru că ne imaginăm că după ce venim din vacanță vom avea o activitate puțin mai redusă.
Odată cu pandemia, s-a dovedit că burnout-ul este o stare aproape permanentă în anumite job-uri în care surmenajul întrece orice limită. Burnout-ul este o stare de epuizare totală, care afectează somnul.
90% dintre problemele legate de somn, pleacă de la gânduri. Foarte puține sunt din alte cauze. Adică dacă ne referim la cafea, la ceai negru, dacă ne referim la diverse suplimente care conțin vitamine și energizante, dacă acestea sunt ingerate înainte de ora 17:00, ele nu vor mai constitui o problemă.
Putem să facem un training de relaxare. Întinşi în pat fiind, să încordăm şi să relaxăm muşchii pe fiecare grupă, timp de 10 secunde. Acest lucru ne-ar aduce atenția la starea noastră de moment.
Cât despre telefoane şi televizoare, acestea nu fac altceva decât să ne distragă. Nu știm ce să facem cu gândurile noastre și preferăm să ne jucăm, preferăm să ne uităm la filme, preferăm să ne ocupăm cu altele, pentru că nu știm să controlăm gândurile negative.
Acele gânduri negative sunt responsabile pentru starea noastră proastă. Nu avem energie psihică suficientă pentru a scăpa de ele, să le eliminăm, să ne propunem în mod activ să ne imaginăm ceva plăcut, să ne aducem aminte de o vacanță plăcută.", a mai spus psihologul.
Dieta echilibrată și exercițiile fizice regulate au, de asemenea, o influență considerabil considerabilă asupra calității somnului. Este indicat ca cina să fie luată seara de vreme, iar alimentele grele cu grăsimi să fie consumate pu cel puțin 2h înainte de culcare. Deși la prima vedere alcoolul ușurează adormirea, acesta modifică calitatea somnului și duce la treziri în noapte, deci trebuie evitat. Dependenții de nicotină suferă de sevraj în timpul nopții, ceea ce scade calitatea somnului și constituie un nou motiv pentru a renunța la fumat.
Conform rezultatelor studiului anual realizat de asociația CIPRA - Centrul de Informare, Prevenire Risc și Analiză, somnul se situează pe locul 2, după alimentație, în topul aspectelor cu impact asupra calității vieții, pentru 54% dintre români, fiind prima mențiune pentru 24% dintre respondenți și a 2-a pentru 38%. Pentru femei, impactul modului în care se odihnesc este sensibil mai mare, cu un procent de 57% (comparativ cu 50% pentru bărbați).
Media timpului petrecut de respondenți înainte de a adormi este de 22.9 minute, iar 41% declară că adorm în 10 minute sau mai puțin. Cât privește durata medie a somnului, aceasta este de 6.9 ore pe noapte; 14% dintre respondenți dorm mai puțin de 6 ore, în vreme ce pentru majoritatea (34%) durata medie de ore de somn pe noapte este 7.
Consecințele lipsei de somn pentru calitatea vieții
Aproximativ jumătate dintre respondenții CIPRA sunt afectați cel puțin uneori de consecințele lipsei de somn, de la dificultăți de concentrare (57%) sau probleme cu memoria (51%), până la incapacitatea de a fi productivi la job (36%) sau ațipit în timpul zilei (34%). Totodată, 44% dintre respondenți renunță la activitățile care le fac plăcere și 42% evită interacțiunile sociale din cauza odihnei insuficiente.
Conform studiului CIPRA, calitatea somnului este considerată bună de către 39% dintre respondenți (în special bărbați – 45%, comparativ cu 34% dintre femei), în timp ce 52% declară un nivel mediu al calității somnului. Totodată:
61% dintre respondenți dau vina pe stresul din timpul zilei, ca factor principal care le afectează calitatea somnului.
40% dintre respondenții au perceput o influență negativă mare sau foarte mare a scumpirilor asupra somnului/odihnei.
41% petrec prea mult timp pe telefon înainte de culcare, respectiv la televizor (35%), și din acest motiv somnul lor are de suferit
33% mănâncă sau beau cu puțin timp înainte de ora de culcare, de aceea nu se odihnesc cum ar trebui.
15% ajung târziu acasă de la serviciu, ceea ce le scurtează timpul disponibil pentru somn.
Organizarea și relaxarea, soluțiile pentru somn mai bun
Întrebați despre aspectele care i-ar ajuta să doarmă mai bine, 48% dintre respondenții studiului CIPRA (în special cei cu vârste între 18 și 24 de ani - 64%) consideră că o organizare mai bună, care le-ar permite să termine la timp lucrurile planificate, ar fi soluția de care au nevoie.
Alte aspecte considerate de ajutor sunt:
- meditația/posibilitatea de a se relaxa înainte de culcare (37%);
- mai multă liniște în zona în care locuiesc (32%);
- un pat sau o pernă mai confortabilă (29%);
- tratamente naturiste, ceaiuri (29%);
- eliminarea sforăitului (16%).
Realizat de Reveal Marketing Research pe baza metodologiei CAWI (chestionare autoaplicate online), studiul CIPRA a vizat un eșantion reprezentativ la nivel național format din 1003 respondenți, bărbați și femei, utilizatori de internet, cu vârste între 18 și 65 ani, din mediul urban sau rural. Rezultatele studiului sunt disponibile integral pe site-ul CIPRA: www.cipra.ro.
