Administrația Prezidențială a publicat, miercuri, Strategia Națională de Apărare a Țării pe perioada mandatului președintelui Nicușor Dan (2025-2030). În document sunt detaliate obiectivele președinției în domeniul apărării dar și principalele direcții de acțiune care vor fi urmărite de-a lungul următorilor cinci ani.
Amenințarea Rusiei – manifestată prin războiul împotriva Ucrainei, atacurile hibrid și spionajul – este văzută ca unul dintre principalele riscuri externe cu care se confruntă țara noastră. Pe plan intern, administrația prezidențială evidențiază corupția și disfuncționalitățile statului ca principale vulnerabilități.
„Premisele „Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” sunt consolidarea valorilor democrației liberale, prezervarea neștirbită a drepturilor și libertăților cetățenești, optimizarea administrației și adaptarea instituțiilor la exigențele românilor. De o egală importanță sunt consolidarea statului, prin debirocratizare, digitalizare și adoptarea noilor tehnologii, precum și gestiunea responsabilă a cheltuielilor și a datoriei publice. În fine, dar nu în ultimul rând, se cuvin menționate aplicarea principiilor competiției oneste și ale selecției întemeiate pe merit, prin crearea de oportunități pentru desfășurarea neîngrădită a libertății economice și a creativității antreprenoriale, singurele surse autentice de dezvoltare comunitară și prosperitate individuală.
(...)
Ne aflăm în cel mai dificil context internațional de securitate de după Al Doilea Război Mondial, caracterizat de schimbarea profundă a echilibrului internațional, de volatilitate crescândă și incertitudine, determinate de erodarea accelerată a ordinii bazate pe reguli, reafirmarea politicii de putere a marilor actori globali și intensificarea competiției strategice în multiple domenii: militar, economic, tehnologic și informațional.
În planul politicii externe constatăm o reconfigurare a modului în care unele țări se raportează la partenerii și aliații lor, prin adaptări rapide, dinamică crescută și alianțe ad-hoc. Regulile pe scena globală s-au schimbat, iar mediul de securitate este atât de volatil încât România trebuie să fie pregătită în orice moment să valorifice oportunități și să evite riscuri. În acest sens, promovarea intereselor naționale ale României prin acțiuni de politică externă trebuie să aibă la bază asocierea conceptelor de securitate-prosperitate-libertate-unitate și să aplice principiul independenței solidare cu partenerii și aliații noștri din UE și din NATO”, se arată în textul transmis de Administrația Prezidențială.
Documentul poate fi consultat AICI.
Amenințările identificate în noua strategie de apărare națională
Acțiunile ostile ale Rusiei, inclusiv războiul pe care-l poartă împotriva Ucrainei, reprezintă principala amenințare externă pentru România, conform strategiei naționale de apărare.
Concomitent, președinția vede și în radicalizarea, la nivel european, a discursului public și ideologiilor politice un factor de risc, acesta putând fi folosit de Rusia în scopuri ostile.
„Demersurile unor actori (non)statali care afectează și subminează statul de drept și ordinea constituțională, precum și planurile și acțiunile care au ca scop suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român constituie de asemenea amenințări”, se arată în document.
Pe plan intern, președinția prezintă o serie de riscuri și vulnerabilități ale statului român pe care dorește să le amelioreze de-a lungul celor cinci ani. Printre ele se numără migrația ilegală, capacitatea redusă a administrației publice, corupția, politicile fiscale inadecvate, precaritatea educației, declinul demografic dar și trenarea digitalizării și disfuncții n domenii cheie precum sănătatea. Administrația Prezidențială prezintă ca importantă vulnerabilitate și perturbarea funcționării statului de drept și nivelul scăzut al gândirii critice în România.
„Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice.
(...)
Perturbarea funcționării statului de drept ca urmare a polarizării socio-economice și a discursului populist, extremist, antidemocratic și antieuropean rămâne un pericol pentru România. Este previzibilă menținerea unui grad crescut de receptivitate la mesaje populiste a unei părți a populației, însoțite de fenomene de contestare a autorității și a statului de drept, ceea ce poate contribui la continuarea propagării dezinformării și a știrilor false.
Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională”, se arată în document.
Obiective și direcții de acțiune
Președinția României vede mai multe capitole de obiective pentru noua strategie națională de apărare:
- Apărarea, ordinea publică și securitatea națională
- Mediul cetățenesc și coeziunea socială
- Administrația
- Lupta împotriva corupției
- Economia
- Politica externă
În ce privește lupta anti-corupție, strategia evidențiază abordarea președintelui Nicușor Dan, conform căreia ar trebui să existe o coordonare concretă între diverse organizații statale, inclusiv serviciile de informații.
Tot pe tema corupției, administrația prezidențială identifică următoarele direcții de acțiune:
„abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile;
implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără interferența acestora în cercetarea penală și în procesul de justiție;
corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale”.
În document se precizează și posibilitatea folosirii Inteligenței Artificiale cu scopul digitalizării mai rapide a statului.
„Valorificarea noilor tehnologii, cu precădere a Inteligenței Artificiale, poate conduce la accelerarea și eficientizarea proceselor de digitalizare și la reducerea decalajelor de dezvoltare față de alte state. În acest sens, sunt oportune stabilirea de parteneriate public-privat, atragerea mediului academic, de cercetare și a unor companii private specializate în domeniu”.
Rolul cetățeanului și societății civile
Președinția precizează, în finalul strategiei că și implicarea cetățenilor și a societății civile sunt importante pentru realizarea securității naționale.
„Realizarea securității naționale presupune un efort colectiv, în care cetățenii au un rol activ, esențial și complementar față de cel al autorităților. Cetățeanul joacă un rol cheie în edificarea securității naționale și în apărarea valorilor democratice, în calitate de generator și beneficiar de securitate, reprezentând prioritatea principală a instituțiilor statului. Dată fiind natura duală a amenințărilor de tip hibrid - de ordin securitar și de politică publică - identificarea și contracararea acestora necesită abordări cuprinzătoare, la nivelul întregii societăți
(...)
Societatea civilă reprezintă un actor determinant din sfera securității. Parteneriatul dintre instituțiile publice cu responsabilități în asigurarea securității naționale și actorii din cadrul societății civile este esențial. Societății civile îi revine un rol de catalizator al dialogului între cetățeni și instituții, respectiv de facilitator al transpunerii nevoilor cetățenilor în politici publice.
Implicarea activă a societății civile completează eforturile instituțiilor publice și conferă un plus de transparență, legitimitate și eficiență în procesul de asigurare a securității naționale.
Societatea civilă, în calitate de actor esențial al ecosistemului democratic, contribuie la consolidarea rezilienței societale și sprijină cetățenii și comunitățile în eforturile de pregătire și răspuns la situații de criză, inclusiv prin capacitatea sa de mobilizare rapidă.
Pentru implicarea permanentă și prioritară a cetățeanului și societății civile în realizarea securității naționale, în perioada următoare, sunt necesare:
- intensificarea combaterii corupției pentru creșterea încrederii cetățenilor în instituții și în actul de guvernare;
- ridicarea nivelului culturii de securitate a populației prin acțiuni și campanii de informare, educare și instruire, pentru facilitarea înțelegerii informațiilor esențiale referitoare la securitate și apărare; comunicarea publică permanentă și coordonată privind riscurile la adresa securității naționale.
- maximizarea capacității de răspuns a societății la întregul spectru de amenințări și agresiuni convenționale și neconvenționale, prin integrarea componentelor militare și non-militare ale statului într-un sistem decizional integrat, coordonat la nivel național și sincronizat la toate nivelurile ierarhice;
- încurajarea educației etice și a spiritului civic, prin mijloace adecvate diferitelor categorii de vârstă și segmente sociale, care să conducă la coeziune socială;
- dezvoltarea competențelor media, digitale și informaționale, cu accent pe dezvoltarea gândirii critice, în vederea protejării societății împotriva dezinformării, propagandei, manipulării și a altor forme de agresiune informațională și hibridă. România va implementa politici publice de educație media, adresate tuturor categoriilor sociale, cu accent pe copii și tineri”.
În final, în document se precizează că, după adoptarea strategiei, „pe baza dialogului consolidat și a coordonării interinstituționale, Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială va elabora Planul de implementare a acesteia, care va fi supus spre aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării”.
„Evaluarea modului de implementare a direcțiilor de acțiune incluse în Strategie se va realiza anual sau ori de câte ori situația o impune, pe baza unei analize - fundamentate pe informațiile colectate în cadrul unui proces de monitorizare - care va include și recomandări privind realizarea și adaptarea acțiunilor ulterioare”, se concluzionează în document.
Ştiri video recomandate
