Romsilva a explicat, într-un videoclip publicat pe Facebook, care este rolul fâșiilor lungi de vegetație ce flanchează autostrada A2 - Autostrada Soarelui.
Deși pot părea simple elemente de peisaj, aceste perdele forestiere sunt, în realitate, lucrări complexe de inginerie silvică, concepute pentru a proteja una dintre cele mai expuse căi de comunicație din România, explică specialiștii.
Până în prezent, Romsilva a înființat 337,2 hectare de perdele forestiere de protecție a drumurilor, cu o lungime totală de 112 kilometri, în județele Călărași, Ialomița, Giurgiu, Constanța și Brăila.
Proiectul are un rol important pentru siguranța rutieră în perioadele de viscol și a fost explicat de Ciprian Cătălin Geambazu, specialist în cadrul Direcției Silvice Călărași, care a coordonat direct lucrările de împădurire.
O barieră împotriva viscolului
Amplasarea perdelelor forestiere și structura acestora nu sunt întâmplătoare. Ele sunt proiectate în funcție de cerințe tehnice precise, astfel încât să reziste condițiilor extreme din zona Bărăganului.
În zona localității Perișoru, din județul Călărași, perdeaua forestieră a fost concepută ca o barieră compactă împotriva fenomenelor meteorologice extreme.
„Ne aflăm pe teritoriul localității Perișoru, unde avem o perdea forestieră de protecție a căilor de comunicație, în speță autostrada A2, cu rol împotriva zăpezii pe timpul iernii. Este de tip impenetrabil, astfel încât obturează integral vântul dominant dinspre nord”, explică specialistul.
Efectul de protecție se extinde mult dincolo de marginea autostrăzii.
„Asigură o protecție în spatele ei de aproximativ 600-700 de metri”, precizează Ciprian Cătălin Geambazu.
Specii alese pentru condițiile din Bărăgan
Fiecare tronson de perdea forestieră este rezultatul unei selecții atent realizate a speciilor de arbori și arbuști, astfel încât acestea să poată rezista secetei și vânturilor puternice din regiune.
Biodiversitatea este, potrivit silvicultorilor, unul dintre factorii care contribuie la rezistența și eficiența acestor structuri pe termen lung.
„Compoziția de împădurire cuprinde specii precum dudul, velnișul, vișinul turcesc, arțarul tătăresc, precum și arbuști cum sunt măceșul, păducelul și porumbarul. Compoziția unei perdele forestiere, în general, este stabilită în funcție de condițiile de sol și de climă”, subliniază specialistul.
Primul tronson de lângă autostrada A2 a fost înființat în primăvara anului 2018, pe o suprafață de 2,35 hectare. Pentru plantarea acestuia au fost folosiți 11.700 de puieți forestieri, ceea ce arată amploarea efortului logistic din spatele acestor „ziduri verzi”.
O soluție mai eficientă decât parazăpezile clasice
Pe lângă rolul de protecție, perdelele forestiere reprezintă și o investiție eficientă din punct de vedere economic. Acestea pot înlocui parazăpezile metalice sau din plastic, care presupun costuri ridicate și pot fi mai puțin eficiente în cazul viscolelor de lungă durată.
„Perdelele forestiere au multiple beneficii: costurile sunt reduse, investiția se amortizează în 3-4 ani, iar protecția pe care o asigură infrastructurii rutiere împotriva vântului dominant și a viscolului durează mai bine de două decenii”, explică Ciprian Cătălin Geambazu.
Din 2018, în zona autostrăzii A2 și a Drumului Național 3 au fost înființate peste 200 de hectare de perdele forestiere de protecție.
„La nivelul Direcției Silvice Călărași, s-au înființat 202 hectare de perdele forestiere de protecție, utilizând un număr total de 1 milion de puieți forestieri”, declară specialistul.
Astfel, fâșiile de vegetație de lângă autostradă nu sunt doar elemente de peisaj, ci adevărate bariere naturale, proiectate pentru a reduce efectele viscolului și pentru a spori siguranța circulației în condiții meteorologice extreme.
