Puțini au crezut că Aliko Dangote va reuși acolo unde guvernele nigeriene au eșuat timp de peste cincizeci de ani. Când omul de afaceri a anunțat, în urmă cu mai bine de un deceniu, că va construi cea mai mare rafinărie de petrol din lume pe un teren mlăștinos de lângă Lagos, proiectul părea imposibil.
Astăzi, rafinăria Dangote, construită cu o investiție de 20 de miliarde de dolari, funcționează la capacitate ridicată și generează profituri importante, beneficiind inclusiv de perturbările de pe piața globală a produselor petroliere provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, relatează Financial Times.
Succesul proiectului l-a propulsat pe Dangote, deja cel mai influent industriaș african, într-o nouă categorie a marilor antreprenori globali. Averea sa este estimată la peste 30 de miliarde de dolari, iar viziunea sa asupra dezvoltării economice a Africii câștigă tot mai multă susținere: combinarea capitalului privat cu politici de protecție a industriilor locale pentru a reduce dependența de importuri și pentru a transforma materiile prime africane în produse finite.
Un proiect care schimbă economia Nigeriei
Noua rafinărie pune capăt unei situații paradoxale: deși Nigeria este cel mai mare producător de petrol din Africa și membră OPEC, țara importa până acum cea mai mare parte a combustibililor pe care îi consuma.
Cu o capacitate suficientă pentru a acoperi întreaga cerere internă, rafinăria produce benzină, motorină și combustibil pentru aviație atât pentru piața nigeriană, cât și pentru export. În plus, complexul industrial include o uzină petrochimică și una de producție a îngrășămintelor, capabilă să livreze anual milioane de tone de fertilizanți.
În timpul recentei crize generate de tensiunile din Iran, rafinăria a devenit unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de combustibil pentru avioane, consolidând rolul Nigeriei pe piața energetică globală.
Experții consideră proiectul drept unul dintre cele mai importante demersuri industriale realizate vreodată în Africa subsahariană.
De la comerțul cu mărfuri la un imperiu industrial
Născut în Kano, în nordul Nigeriei, Dangote și-a început cariera în comerțul cu produse de bază precum sare, făină, orez și uleiuri alimentare. Ascensiunea sa industrială a început în anii 2000, odată cu investițiile masive în producția de ciment, dezvoltate cu sprijinul politicilor guvernamentale de protejare a industriei locale.
Aceste relații apropiate cu autoritățile i-au atras frecvent acuzații de „capitalism de cumetrie”, criticii susținând că succesul său s-a bazat pe favoruri politice și poziții dominante pe piață.
Susținătorii lui Dangote resping însă aceste acuzații, argumentând că, spre deosebire de mulți oameni de afaceri care profită din concesiuni sau licențe, el a construit efectiv fabrici, a creat zeci de mii de locuri de muncă și a devenit cel mai mare contribuabil din Nigeria.
Un șantier considerat imposibil
Realizarea rafinăriei a fost marcată de dificultăți tehnice și financiare uriașe. Terenul ales era atât de instabil încât constructorii au fost nevoiți să instaleze 120.000 de piloți de beton și să transporte 65 de milioane de tone de nisip înainte de începerea lucrărilor. De asemenea, au fost construite un port, drumuri și poduri dedicate proiectului.
Majoritatea băncilor internaționale au refuzat să finanțeze investiția, iar în timpul pandemiei au apărut inclusiv speculații că proiectul ar putea provoca prăbușirea întregului grup Dangote.
„Dacă aș avea un mare dușman, m-aș ruga să construiască o rafinărie”, spune astăzi, în glumă, omul de afaceri.
Nici după inaugurare dificultățile nu au dispărut. Dangote se află într-un conflict deschis cu autoritățile nigeriene privind importurile de produse petroliere și acuză existența unei „mafii a petrolului” interesate să mențină vechiul sistem.
Ambiții continentale
Pentru Dangote, rafinăria din Lagos reprezintă doar începutul. Antreprenorul intenționează să dubleze capacitatea de procesare până în 2028 și analizează construirea unei noi rafinării în Africa de Est, posibil în Kenya sau Tanzania.
În paralel, grupul își propune să majoreze producția de ciment la 100 de milioane de tone anual și să crească de patru ori producția de îngrășăminte, până la 12 milioane de tone pe an.
Planul său prevede investiții totale de aproximativ 45 de miliarde de dolari până în 2030, inclusiv extinderea operațiunilor din Etiopia și construirea unei rețele regionale de transport al combustibililor în sudul Africii.
Dangote estimează că grupul său va genera venituri de aproximativ 100 de miliarde de dolari anual până la sfârșitul deceniului.
Un model pentru industrializarea Africii
Economiștii consideră că impactul lui Dangote depășește cu mult succesul unei singure companii. Ei văd în proiectele sale un posibil model de industrializare pentru Africa, comparabil cu rolul jucat în Asia de conglomerate precum Samsung, Hyundai sau LG.
Rămân însă întrebări privind succesiunea și capacitatea grupului de a funcționa independent de fondatorul său. Dangote susține că pregătește deja o nouă generație de lideri și că a adus manageri internaționali pentru a asigura continuitatea afacerii.
„Sunt un african foarte mândru. Am văzut ce au reușit Tigrii Asiei. Mi-aș dori să vedem același lucru întâmplându-se și în Africa”, afirmă Aliko Dangote.
Ştiri video recomandate
