Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) critică modul în care Consiliul General al Municipiului București a aprobat, pe 23 decembrie, taxa specială de promovare turistică pentru anul 2026. Organizația susține că măsura a fost adoptată fără consultarea mediului privat și fără prezentarea unui plan transparent privind utilizarea fondurilor colectate, relatează Agerpres.
Reprezentanții FIHR atrag atenția că industria hotelieră – principalul contributor la capacitatea de cazare a Capitalei și un susținător constant al bugetului local – nu a fost implicată în procesul decizional, deși taxa are impact direct și semnificativ asupra operatorilor economici.
„Turismul nu poate fi administrat eficient prin decizii unilaterale. În toate capitalele europene care performează, politicile turistice sunt construite împreună cu industria. La Bucureşti, am asistat la o procedură accelerată, care i-a exclus tocmai pe partenerii care finanţează această taxă”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.
FIHR precizează că proiectul a fost publicat pe 19 decembrie, retras pe 22 decembrie și readus la vot pe 23 decembrie, într-un interval extrem de scurt, ceea ce ar fi încălcat termenele legale privind transparența decizională. Federația susține că această abordare a blocat evaluarea impactului și o dezbatere reală privind consecințele economice și operaționale ale măsurii.
Un alt punct critic ridicat de industrie se referă la lipsa unui plan clar privind cheltuirea banilor din taxa de promovare, care până acum ajungeau la aproximativ 4,5 milioane de euro anual. În prezent, București nu are încă operațională o Organizație de Management al Destinației, iar strategia de promovare este fragmentată sau inexistentă, acuză FIHR.
„Se colectează bani fără să existe obiective clare, indicatori de performanţă sau un calendar de acţiuni. Industria este pusă în situaţia de a finanţa un mecanism care nu are încă o arhitectură funcţională”, subliniază reprezentanţii federaţiei.
Federația amintește și că există fonduri neutilizate din anii precedenți, tocmai din cauza lipsei unui mecanism eficient de implementare și a unei structuri dedicate pentru gestionarea strategică a acestora.
FIHR subliniază că, în marile capitale europene, astfel de taxe sunt administrate prin OMD-uri funcționale, în parteneriat public-privat, cu bugete transparente, priorități stabilite împreună cu mediul privat și programe multianuale asumate de autorități.
„Bucureşti riscă să rămână o destinaţie scumpă fiscal, dar slab promovată, dacă nu schimbă paradigma. Nu taxa este problema, ci lipsa de strategie, dialog şi responsabilitate în cheltuirea banilor”, avertizează FIHR.
În acest context, organizația solicită reluarea dialogului cu mediul privat, reconsiderarea deciziei și corelarea oricărei taxe cu funcționarea efectivă a OMD București și cu un plan clar, transparent și măsurabil de promovare.
„Industria hotelieră nu contestă necesitatea promovării. Contestă modul netransparent în care se iau decizii şi lipsa unui proiect clar pentru Bucureşti. Turismul are nevoie de parteneriat, nu de improvizaţie administrativă”, concluzionează FIHR.
FIHR reamintește că este prima organizație patronală din turismul românesc, activă în 28 de județe și reprezentând peste 18.300 de camere, fiind membră în structuri consultative și organizații europene de profil.
Ştiri video recomandate
