O creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa 0,3% ceea ce ar anula complet estimările de inflație actuale, a declarat, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu, potrivit Agerpres.
„Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice, dar și pe piețele financiare, foarte sensibile la asemenea turbulențe geopolitice și de securitate. Estimările privind impactul macroeconomic al creșterii prețului petrolului indică anumite riscuri de contagiune și pentru economiile europene, inclusiv în cazul României, iar perspectiva unui conflict prelungit, de amploare va evidenția un impact propagat și persistent.
România are o dependență netă de importuri energetice de petrol mai redusă decât alte economii europene, care se cifrează la circa 1,5% din PIB ca medie anuală pentru perioada anilor 2022-2024, în reducere însă către 1% din PIB pentru 2025.
Cu toate acestea, expunerea pe canalul prețurilor bunurilor de consum rămâne una importantă. Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa 0,3% ceea ce, din păcate, ar anula complet estimările de inflație actuale.
Nu excludem ca războiul din Golf să se întindă pe o perioadă mai lungă, situație care se poate transforma, inclusiv pentru economiile europene și deci și pentru noi, pentru România, într-o lamă cu două tăișuri', a spus Cosmin Marinescu, la dezbaterea 'Rethink Economics - De la măsuri urgente, la strategii de dezvoltare”, organizată de Rethink România.
El a menționat că există și perspectiva ca marile fonduri de investiții, care sunt deja foarte atente la evoluțiile din zona Golfului, să-și reconsidere unele expuneri la nivel global.
„Noi, la Banca Națională a României, am spus în repetate rânduri că nu există alternativă rațională la necesitatea consolidării finanțelor publice, obiectiv care impune consecvență de-a lungul anilor. Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ea este o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și pentru stabilitatea macroeconomică.
Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară și să corectăm dezechilibrele structurale. Ca Bancă Centrală privim cu maximă seriozitate problema consolidării fiscale, inclusiv din perspectiva impactului asupra presiunilor inflaționiste și asupra riscului suveran. Amploarea deficitelor bugetare, dublată de deteriorarea balanței externe, ne obligă la eforturi de ajustare pe măsură.
În 2025, efortul important de ajustare a poziției bugetare, evaluat la 1,3 puncte procentuale din PIB în termeni ESA, nu s-a translatat însă și într-o reducere corespunzătoare a deficitului de cont curent”, a afirmat Cosmin Marinescu.
Potrivit viceguvernatorului BNR, ponderea în PIB-a deficitului de cont curent s-a redus doar ușor, la 7,95% față de 8,2% din PIB în 2024.
„Acestea sunt niveluri ridicate care trădează și deficiențe structurale. Însă vestea bună este că acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, non-generatoare de datorie, continuă să se îmbunătățească și pe parcursul anului curent, de la 42% în 2025, la un nivel anual estimat de 57%, grație fluxului ridicat de fonduri europene.
În același timp, evoluțiile macroeconomice din 2025 arată că economia își schimbă treptat sursele de creștere. Conform actualizărilor INS, creșterea economică pentru 2025 a mai avansat puțin, la 0,7%. Putem spune că este o performanță economică deloc de neglijat într-un an caracterizat prin presiunea măsurilor de ajustare fiscal-bugetar. Deosebit de importantă pentru anul 2025 este contribuția sporită a investițiilor față de aportul consumului, contribuție de 1% față de doar 0,4% în cazul consumului”, a declarat Cosmin Marinescu.
El a subliniat că trebuie să continuăm și să accelerăm acest parcurs de creștere economică prin măsuri de extinderea competitivității în sfera mediului de afaceri, pentru a obține un reviriment al producției care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, deci dinspre consum către producția internă.
„Consolidarea încrederii în politicile statului este însă esențială pentru susținerea investițiilor. În acest sens, sperăm să avem curând bugetul pentru 2026, care să ofere un semnal de stabilitate politică și economică, un semnal deosebit de important în perioada complicată pe care o traversăm”, a mai spus Cosmin Marinescu.
Ştiri video recomandate
