Un nou conflict teritorial pare să zguduie tot mai tensionata relație SUA-Canada – de această dată nu este rezultatul vreunei amenințări a lui Donald Trump de a transforma vecinul de la nord în al 51-lea stat al federației americane, relatează CNN.
Săptămâna aceasta, premierul Mark Carney l-a îndemnat din nou pe liderul de la Casa Albă să „respecte suveranitatea Canadei” după ce FT a relatat că oficiali de la Departamentul de Stat s-au întâlnit de trei ori în ultimele nouă luni cu lideri ai unei grupări care doreștea secesiunea provinciei canadiene Alberta.
Organizația, care poartă numele Alberta Prosperity Project, susține și încearcă să declanșeze organizarea unui referendum pe tema independenței provinciei.
Ea ar vrea să ceară administrației Trump 500 de miliarde de dolari în împrumuturi pentru a „susține tranziția spre o Alberta liberă și independentă”.
Un oficial de la Casa Albă a minimalizat implicarea americană și a spus că „oficialii americani s-au întâlnit doar cu câteva organizații ale societății civile. Nu le-a fost transmis vreun sprijin sau vreun angajament din partea guvernului SUA”.
Totuși, relatările au provocat furie în Canada, în contextul în care țara încearcă să facă front comun în fața administrației Trump, a amenințărilor sale și a acțiunilor dure împotriva sa, inclusiv prin bariere tarifare.
Liderul provinciei British Columbia, de exemplu, o regiune vecină, a spus că acțiunile grupării din Alberta reprezintă un act de trădare.
Ce este Alberta
Alberta este o provincie bogată în petrol din vestul Canadei, cu o dimensiune comparabilă cu ea a statului Texas.
Are o populație de cinci milioane de oameni și este străbătută de lanțul muntos Rockies, cu importante destinații turistice – Banff sau Lake Louise.
Provincia canadiană are o identitate culturală și politică aparte de restul Canadei, alimentată în mare de sectoarele sale energetic și agricol, angajamentul față de individualism și de taxe mici.
Este deseori poreclită „provincia energetică” pentru că deține 84% din producția totală de petrol canadian.
Din punct de vedere politic, Alberta este considerată un bastion al conservatorismului canadian, deși principalele sale centre urbane – Calgary și Edmonton – sunt locuri cu un bazin electoral mai degrabă liberal.
Șefa guvernului federat din Alberta, Danielle Smith, a menținut relații prietenoase cu Trump și cu alți republicani, vizitându-l chiar pe președintele american la Mar-a-Lago, anul trecut.
Ba chiar, Smith a făcut aceste gesturi de apropiere de Trump chiar și în timp ce guvernul SUA amenințat Canada cu tarife și cu anexarea, iar ceilalți lideri regionali canadieni făceau front comun cu guvernul federal pentru a opri asaltul american.
De ce vor separatiștii ruperea de Canada
Separatiștii din Alberta consideră de multă vreme că interesele lor nu sunt bine reprezentate de guvernul federal de la Ottawa.
Ei susțin că eforturile guvernului federal de a lupta împotriva schimbărilor climatice pun în pericol industria petrolieră a provinciei și că ei plătesc mai mult decât primesc de la bugetul federal.
De asemenea, spun că valorilor lor conservatoare sunt „înghițite și suprimate de provinciile estice mai liberale și mai populate”.
„Alienarea vestului de est a existat încă din vremea fondării confederației (unificarea coloniilor britanice din nordul Americii de Nord într-un dominion unic, în 1867 – n. red.) și cu siguranță de când Alberta a devenit o provincie în 1905”, spune Michael Solberg, asociat la firma de consiliere strategică New West Public Affairs, și asociat politic în guvernul fostului prim-ministru canadian Stephen Harper.
„Tinde să devină mai vizibilă în perioadele în care albertanii simt că guvernul federal ia decizii care le pun în pericol stilul de viață”.
Perioada pandemiei de Covid, lockdown-ul și mai bine de un deceniu de guverne liberale la Ottawa au precipitat această senzație, iar situația a devenit și mai tensionată în timp ce celelalte provincii s-au unit într-o răbufnire de patriotism împotriva lui Trump.
La puțin timp după ce liberalii lui Carney au reușit să obțină un nou mandat guvernamental, Alberta a adoptat o lege prin care devine mai ușoară convocarea unui referendum pe tema independenței.
În același timp, mișcarea separatistă nu are un lider clar și nici nu conduce o campanei structurată. „E condusă în mare parte de activiști vocali care-și amplifică puternic mesajele online”, spune Solberg. Niciunul dintre partidele politice vădit separatiste nu au mandate în parlamentul local din Alberta.
Cum a influențat Trump mișcarea separatistă
Revenirea lui Trump la putere la Washington, un politicion pro-petrol și reacționar, a suflat vânt în pânze mișcării secesioniste albertane, iar unii spun chiar că i-a remodelat obiectivele.
La un miting pentru independența provinciei, vara trecută, susținătorii au purtat șepci tip MAGA cu inscripția „Make Alberta Great Again”, lăudându-l pe Trump și numindu-l „cel mai de preț bun al Americii de Nord”.
Deși majoritatea participanților își doresc ruperea Albertei de Canada și transformarea ei în stat independent, alții și-au arătat sprijinul pentru o altă posibilitate – aderarea Albertei la SUA și transformarea ei în al 51-lea stat al federației americane.
În februarie, susținătorii aderării la SUA au pus pe autostradă un afiș stradal în care apare Smith strângându-i mâna lui Trump, alături de textul „Să ne alăturăm SUA”. Afișul a fost plătit de o grupare cu numele „Canadienii pentru al 51-lea stat”.
Oficialii administrației Trump au saltuat și ei dorința grupărilor albertane pentru independența provinciei – Scott Bessent, șeful finanțelor SUA sub Trump, a declarat că Alberta este „un partener natural al SUA”.
„Au mari resurse, albertanii sunt o populație foarte independentă”, a continuat el, spunând și că „a auzit” că se va „convoca un referendum curând”.
„Oamenii își doresc suveranitate. Își doresc ceea ce SUA pot să ofere”, a adăugat el. Bessent a mai spus și că guvernul federal canadian nu-i lasă pe albertan să construiască o conductă de gaze până la Pacific. „Cred că ar trebui să-i lăsăm să vină în SUA”.
Cât de probabilă este secesiunea
Este „foarte probabil” că Alberta va convoca un referendum pentru independență, spune Solberg.
Până acum, au avut loc doar două referendumuri pentru independență în Canada, de ambele dăți în Quebec, provincia vorbitoare de limba franceză. De ambele dăți, referendumul a eșuat. Cel mai recent, în 1995, votanții au votat la limită să rămână parte a Canadei.
„Toate indiciile ne spun că urmează un referendum în toamnă. Mizele sunt mari”, a declarat Solberg.
O altă organizație separatistă, „Stay Free Alberta”, strâne semnături pentru o petiție care să ceară guvernului federat să convoace referendumul. Deobicei, mitingurile acestei grupări atrag un număr mare de oameni. Ei trebuie să strângă 177.732 de semnături până în mai.
Chiar și așa, opinia publică rămâne reticentă față de independența provinciei. Un sondaj din ianuarie arăta că doar 19% dintre locuitorii provinciei ar susține secesiunea.
Pe de altă parte, o mare parte dintre cei care doresc un referendum pot fi și „separatiști simbolic”, spune Lori Williams, profesoară de științe politice la Mount Royal University din Calgary.
„Unii oameni se adună să semneze o petiție pentru a forța organizarea referendumului pur și simplu pentru că vor să trimită un mesaj la Ottawa. Vor ca Alberta să aibă o poziție de negociere mai puternică”.
O altă petiție cetățenească pentru referendum, din partea părții anti-secesiune, a fost aprobat deja și a adunat peste 400.000 de semnături.
Cei mai vocali critici ai ideii sunt cei din comunitățile indigene, care au tratate cu statul canadian mai vechi decât statul Alberta. Sub presiune din partea acestor comunități, guvernul federat a adăugat o prevedere la legea referendumului care garantează păstrarea drepturilor din tratate și dacă provincia se rupe de Canada.
Smith, guvernatoarea provinciei, a spus că nu susține secesiunea de Canada, dar a refuzat să denunțe eforturile pentru aceasta, spunând că nemulțumirile oamenilor care vor ruperea de țară sunt „legitime”.
Chiar și dacă referendumul ar trece, procesul de rupere de Canada ar fi „extraordinar de complex și destabilizator”, spune Solberg.
„Există încă probleme nerezolvate și întrebări fără răspunsuri bune, iar riscurile economice și juridice sunt imense”.
Ştiri video recomandate
