După ce Franța și Italia au solicitat o amânare în aprobarea Acordului UE-Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay) și 10.000 de fermieri au ieșit în stradă înfuriați de tratatul comercial, instituțiile UE au convenit, în urma unor negocieri fulger, să consolideze protecțiile pentru fermierii europeni. Este o încercare de ultim moment de a-i convinge pe Emmanuel Macron și Giorgia Meloni să sprijine acest acord controversat, relatează Politico.
Astfel, Parlamentul European, statele membre ale UE și Comisia Europeană au aprobat un text suplimentar care ar permite reintroducerea tarifelor vamale dacă importurile de carne de pasăre și de vită din America Latină destabilizează piețele europene.
Acordul privind aceste garanții suplimentare vine în ajunul unui summit al liderilor UE, la care țările care susțin acordul cu Mercosur, conduse de Germania, doresc în sfârșit să-l determine pe președintele francez Emmanuel Macron să renunțe la opoziția sa și pe premierul italian Giorgia Meloni să iasă din zona de ambiguitate și să sprijine acordul, după 25 de ani de negocieri.
Compromisul, atins în urma unor negocieri interinstituționale fulger, reprezintă o soluție de mijloc între propunerea Comisiei de a investiga turbulențele de pe piață și o versiune amendată propusă de Parlament, care prevedea un prag de declanșare mai strict și un termen mai scurt pentru finalizarea oricărei investigații.
Totuși, nu s-a ajuns la un acord privind solicitarea Parlamentului de a include în instrumentul final o clauză mai controversată de „obligație de reciprocitate”, care ar fi impus țărilor Mercosur să respecte standardele UE de producție alimentară în schimbul accesului pe piață.
Această clauză a fost o linie roșie pentru mai multe state membre și pentru Comisia Europeană, care a avertizat că ar fi subminat textul convenit al acordului comercial pe care Ursula von der Leyen l-a parafat, printr-o strângere de mână, în urmă cu un an, cu liderii Mercosur, grup format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Este acest compromis suficient?
Întrebarea care se impune acum este dacă acest compromis este suficient pentru a-i liniști pe Macron și Meloni și pentru a le atrage susținerea.
Ambii au declarat, în ajunul summitului, că un vot final al statelor membre UE privind acordul Mercosur ar trebui amânat pentru a permite timp de analiză a mecanismelor de protecție și pentru a-și reasigura propriile comunități de fermieri.
Între timp, Germania pune presiune pe statele reticente, un aliat de rang înalt al cancelarului Friedrich Merz afirmând că Berlinul nu va putea continua contribuțiile nete substanțiale la bugetul UE fără sprijinul creșterii economice generate de acorduri comerciale precum Mercosur.
„Germania este o națiune exportatoare, de pe urma căreia, de altfel, beneficiază și toate celelalte țări ale UE”, a declarat miercuri Sepp Müller, vicepreședintele grupului parlamentar conservator al lui Merz din Bundestag.
Deși Mercosur nu se află oficial pe agenda summitului UE de la Bruxelles, subiectul va fi unul central în discuțiile liderilor. Danemarca, care deține președinția Consiliului UE, dorește să organizeze vineri un vot final al ambasadorilor asupra acordului comercial în ansamblu. Este necesară o majoritate calificată, respectiv 15 state reprezentând 65% din populația UE, pentru ca acesta să fie aprobat.
Abia după acest vot, Ursula von der Leyen ar putea zbura sâmbătă în Brazilia, așa cum este planificat, pentru a semna în cele din urmă acordul de creare a unei zone de liber schimb de peste 700 de milioane de oameni și de eliminare a peste 90% din taxele vamale.
Un compromis echitabil
Negociatorii reuniți miercuri în discuțiile trilaterale au avut nevoie de mai puțin de patru ore pentru a ajunge la un acord asupra compromisului.
Aceștia au convenit ca Comisia să fie obligată să investigheze creșteri bruște ale importurilor de carne de vită sau de pasăre din țările Mercosur atunci când importurile depășesc cu mai mult de 8% media ultimilor trei ani și dacă aceste importuri sunt cu cel puțin 8% mai ieftine decât produsele comparabile din UE.
Aceasta reprezintă un punct de mijloc între cele două propuneri aflate pe masă. Propunerea inițială a Comisiei prevedea un prag de 10% în ambele cazuri, în timp ce eurodeputații au susținut, la votul în plen de marți de la Strasbourg, praguri mai stricte, de 5%.
Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentului European, a numit acordul de miercuri un „compromis echitabil”.
Social-democratul german a adăugat că acordul „oferă securitate și predictibilitate sectorului agricol din Europa, fără a afecta parteneriatul nostru cu țările Mercosur”.
Criticii compromisului privind mecanismele de protecție nu au fost însă mulțumiți.
Saskia Bricmont, una dintre eurodeputatelele Verzi care conduc opoziția față de acord, l-a descris drept „o mascaradă, un exercițiu de comunicare menit să salveze aparențele, care în realitate nu păcălește pe nimeni”.
„Aceste mecanisme nu vor oferi o protecție reală împotriva importurilor din țări care nu aplică standarde similare de sănătate, sociale și de mediu. Doar reciprocitatea ar fi putut rezolva această problemă, dar ea este doar subiectul unei declarații politice fără efect”, a adăugat eurodeputata belgiană.
Cu liderii europeni preocupați la summitul de la Bruxelles de negocieri dificile privind finanțarea Ucrainei și cu protestul violent al fermierilor, este departe de a fi clar dacă se poate ajunge la un acord final asupra întregului pact.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, Meloni ar trebui cel puțin să renunțe la reticențele sale, un pas pe care observatorii politicii italiene nu îl exclud, având în vedere că ea folosește „cartea Mercosur” pentru a obține concesii privind cheltuielile agricole ale UE în următorul buget multianual.
O amânare însă ar putea fi fatală acordului, avertizează tabăra favorabilă acestuia. Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, liderul celei mai importante economii din Mercosur, a declarat miercuri că nu va mai semna acordul dacă acesta nu este finalizat în această lună.
„Dacă nu o facem acum, Brazilia nu va mai încheia acest acord atât timp cât eu sunt președinte”, a declarat Lula într-o ședință de guvern, citat de Reuters. „Dacă ei spun nu, vom fi duri cu ei de acum înainte. Am cedat tot ceea ce diplomația putea ceda.”
Ştiri video recomandate
