Franța și Italia se opun planului Uniunii Europene de a interzice accesul în spațiul comunitar al actualilor și foștilor militari ruși, invocând probleme juridice și dificultăți de aplicare a măsurii. Cele două state primesc în prezent cel mai mare număr de cereri de viză din partea Rusiei dintre toate statele membre ale UE, potrivit Euronews.
Mai multe state din nordul și estul Europei au cerut recent înăsprirea regulilor de acordare a vizelor pentru turiștii ruși, pe fondul creșterii numărului de vizitatori din Rusia după începutul războiului din Ucraina. Cu toate acestea, Franța și Italia nu sunt în totalitate de acord, susținând că aplicarea acestei măsuri implică numeroase probleme practice.
Cele două guverne au susținut, de asemenea, că temeiul juridic al acestei probleme constă în politica vizelor - o competență partajată între UE și statele membre - și nu într-un pachet de sancțiuni.
Mai mult decât atât, atât Italia, cât și Franța primesc anual cel mai mare număr de cereri de viză din partea Rusiei.
Datele din 2025 arată că Franța a înregistrat aproape 180.000 de sosiri ale cetățenilor ruși, urmată de Italia, cu aproximativ 160.000, și Spania, cu aproape 100.000.
Interdicția de intrare în Uniunea Europeană pentru orice persoană care a servit în Forțele Armate ale Federației Ruse de la începutul războiului și face parte din cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni adoptat de UE împotriva Rusiei.
„Europa va rămâne închisă pentru cei care au participat la invazia Ucrainei. Atât de simplu”, a declarat Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, în urmă cu câteva săptămâni.
În prezent, Comisia Europeană lucrează la soluții tehnice pentru implementarea interdicției, care este încă în discuție alături de restul pachetului de sancțiuni.
Pentru aplicarea măsurii, oficialii europeni iau în calcul două opțiuni: una dintre ele presupune actualizarea Sistemului de Informații Schengen.
Sistemul ar putea include informații furnizate de toate cele 30 de state participante, inclusiv eventuale date privind încălcări ale drepturilor omului sau crime de război, după modelul folosit în cazul foștilor combatanți din războaiele iugoslave din anii 1990.
O altă variantă ar fi ca cetățenii ruși care solicită o viză pentru Uniunea Europeană să fie obligați să dovedească dacă au efectuat serviciul militar. În funcție de răspuns, fiecare cerere ar urma să fie analizată individual.