"Lumea nebună" creată de politicile președintelui american Donald Trump și de rivalitatea tot mai mare cu China face ca Norvegia să își privească din nou cu atenție relația cu Uniunea Europeană, după două încercări eșuate de aderare, scrie Financial Times.
Norvegia este cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa. Țara face parte din piața unică europeană, dar nu este membră a Uniunii Europene. Norvegienii au respins aderarea prin referendum atât în anii 1970, cât și în anii 1990. Unul dintre principalele motive a fost teama că industria pescuitului ar avea de pierdut dacă ar ajunge sub regulile stabilite la Bruxelles.
După petrol și gaze, fructele de mare reprezintă cel mai important sector de export al Norvegiei.
"Am spus nu în 1972 din cauza peștelui și am spus din nou nu în 1994. Atunci a fost foarte mult despre pește. Pește și agricultură", a declarat ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide, pentru Financial Times. El a spus că aceste teme au fost atât de sensibile încât au "destrămat căsnicii și familii", lăsând în societatea norvegiană un fel de traumă.
Diplomații europeni cred că atitudinea lui Trump a fost un șoc suficient de puternic pentru ca Norvegia să vadă mai clar avantajele unei apropieri de UE, de la comerț până la securitate și apărare.
Eide a recunoscut că "lumea liniștită" care exista atunci când Norvegia a organizat cele două referendumuri nu mai există. În locul ei a apărut o lume mult mai instabilă, care obligă Oslo să se uite din nou la relația sa cu Uniunea Europeană.
"Când am intrat în Spațiul Economic European, am intrat în marele proiect al momentului, piața unică. După 30 de ani, acea lume liniștită a dispărut și trebuie să fim sinceri: ne aflăm într-o situație mai dificilă. Părțile din UE la care am decis să nu aderăm devin tot mai importante", a spus Eide.
Războaiele comerciale declanșate de Statele Unite au arătat cât de complicată este poziția Norvegiei. Țara face parte din piața unică europeană, dar nu are un cuvânt de spus în negocierile comerciale cu Washingtonul. Aceste discuții sunt purtate de Comisia Europeană. Eide, care a fost anterior ministru al climei, a spus că norvegienii trebuie să înțeleagă cât de mult s-a schimbat Europa din 1994 până acum.
"Această lume nebună, cu tot ce se întâmplă în China și în Statele Unite, face ca Uniunea Europeană să folosească instrumente pe care înainte nu le folosea atât de mult", a spus el, referindu-se la politica comercială și la uniunea vamală. "Exact acele instrumente la care noi am ales să nu aderăm."
Norvegia este membră NATO, dar dorința lui Trump de a-și afirma controlul asupra Groenlandei, teritoriu semiautonom al Danemarcei, a provocat îngrijorare la Oslo. Pentru Norvegia, aceste declarații ridică semne de întrebare privind garanțiile de securitate oferite de Statele Unite, care au stat la baza apărării Europei după al Doilea Război Mondial.
Norvegia este preocupată și de viitorul arhipelagului Svalbard, o zonă arctică aflată sub suveranitatea sa, dar privită cu interes de Rusia. După invazia Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană a pus tot mai mult accent pe apărare și securitate. Acest lucru a făcut ca UE să pară mai atractivă nu doar pentru Norvegia, ci și pentru alte state care fac parte din piața unică și din NATO, precum Islanda.
Islanda, insula nord-atlantică pe care Trump a confundat-o în repetate rânduri cu Groenlanda, va organiza în august un referendum privind redeschiderea negocierilor de aderare la UE. Uniunea Europeană a sugerat că Islanda ar putea primi condiții speciale pentru pescuit, pentru a încuraja extinderea blocului comunitar.
Eide a spus că orice acord favorabil pentru Reykjavik va fi urmărit cu mare atenție în Norvegia. "În ceea ce privește Islanda, acest lucru este important pentru noi. Trebuie să urmărim îndeaproape situația", a spus el. Ministrul a adăugat că industria pescuitului din Norvegia urmărește cu atenție ce se va întâmpla dacă Islanda obține un acord bun în acest domeniu. "Acest lucru ar putea schimba atmosfera", a spus Eide.
Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, le-a declarat jurnaliștilor străini la Oslo că o eventuală aderare a Islandei la UE "ar avea un impact în Norvegia". Totuși, el a amintit că aderarea Suediei și Finlandei, în 1995, nu i-a convins pe norvegieni să urmeze același drum. "Această decizie nu este luată de țări din afara Norvegiei", a subliniat premierul.
Deși lideri precum Støre și Eide susțin aderarea Norvegiei la Uniunea Europeană, Partidul Laburist nu vrea, deocamdată, un nou referendum. Sondajele arată că majoritatea norvegienilor ar respinge în continuare intrarea în UE. Bogăția adusă de petrol și gaze a întărit în rândul multor oameni ideea că Norvegia se poate descurca singură, a explicat Eide.
"Există o percepție a independenței economice care le dă oamenilor un sentiment de putere", a spus el. "Dacă mâine ar avea loc un referendum, eu aș vota da. Dar asta nu înseamnă că acum este momentul potrivit să cerem un referendum", a adăugat ministrul. Pentru moment, spune el, Norvegia trebuie "să fie sinceră cu privire la limitele actualei sale poziții".
Ştiri video recomandate
