Norvegia traversează „cea mai gravă situație de securitate din 1945 încoace”, a declarat un oficial de la Oslo. Amenințările SUA că vor prelua controlul asupra Groenlandei prin forță, dacă este necesar, pune în pericol existența NATO și deschide calea pentru alte revendicări teritoriale. Astfel, atenția Norvegiei se îndreaptă spre Svalbard, un arhipelag arctic îndepărtat, și și reafirmă ferm suveranitatea asupra acestui teritoriu, un drept recunoscut internațional în urma Primului Război Mondial, relatează Newsweek.
Era cooperării internaționale pare că a ajuns la final și revendicări teritoriale bine stabilitate sunt puse din nou în discuție. Perspectiva ca cel mai puternic stat din NATO să atace un alt membru al alianței nu mai este de neconceput. Pretențiile SUA asupra Groenlandei îngrijorează Norvegia, stat care revendică suvernitatea asupra Svalbard, „un unicorn geopolitic”, potrivit The New York Times.
Arhipelagul aparține Norvegiei, dar este guvernat de un tratat unic, semnat după Primul Război Mondial, care permite aproape oricui să se stabilească acolo fără viză. acest tratat a lăsat insulele înghețate vulnerabile la ingerințe din partea Rusiei și Chinei, iar Norvegia își consolidează acum controlul mai ferm ca niciodată.
Secretarul de stat în Ministerul de Externe al Norvegiei, Eivind Vad Petersson, a declarat că Svalbard este „teritoriu aflat sub suveranitate norvegiană”.
Oficialul norvegian a afirmat că Svalbard a ajuns să fie cunoscut ca un teritoriu care primește pe toată lumea, perceput ca un loc unde „oricine dorește poate veni și poate face aproape orice”. „Acest lucru nu este adevărat”, a adăugat Petersson.
De ce este important
Svalbard, una dintre cele mai nordice zone locuite ale lumii, a avut mult timp o politică a ușilor deschise, câștigându-și reputația de zonă oarecum neutră, cu colaborare între cetățeni ai unor mari puteri globale rivale.
Însă Arctica se schimbă. Este remodelată de schimbările climatice, de relațiile înghețate dintre Rusia și statele arctice membre NATO, precum și de obsesia președintelui american Donald Trump pentru controlul Groenlandei, aparent cu aproape orice preț.
Refuzul Casei Albe de a exclude folosirea acțiunii militare împotriva unui alt stat membru NATO pentru a prelua prin forță acest teritoriu slab populat, dar bogat în resurse minerale, a zguduit profund alianța.
Svalbard este „teritoriu aflat sub suveranitate norvegiană”, a declarat Eivind Vad Petersson, secretar de stat în Ministerul de Externe al Norvegiei.
„Când atenția politică se revarsă asupra Groenlandei, desigur că o parte din ea ajunge și la Svalbard”, a spus Petersson.
Suveranitatea Norvegiei asupra Svalbardului a fost recunoscută în urma Primului Război Mondial, deși un tratat vechi de peste un secol stipulează că aproape 50 de țări au acces egal la arhipelag și la resursele sale naturale.
„Norvegia se află acum în cea mai gravă situație de securitate de la 1945 încoace”, a avertizat Eivind Vad Petersson.
Norvegia, la fel ca SUA, este membru fondator al NATO. Ea împarte aproximativ 190 de kilometri de frontieră terestră cu Rusia, teritoriul norvegian oprindu-se nu departe spre vest de principalele baze militare rusești, concentrate în jurul orașelor arctice Murmansk și Severomorsk.
Pretențiile SUA asupra Groenlandei schimbă regulile internaționale
Administrația Trump a declarat că Washingtonul are nevoie de controlul Groenlandei pentru a-și proteja securitatea națională, pentru a consolida apărarea NATO și pentru a contracara influența tot mai mare a Rusiei și Chinei în Arctica. Observatorii spun însă că interesul accentuat al SUA față de insulă ține și de extinderea sferei de influență a Washingtonului în emisfera vestică și de asigurarea accesului la resurse vitale.
Mulți groenlandezi susțin ideea ca teritoriul să se separe, în cele din urmă, de Danemarca, însă sondajele de opinie arată că marea majoritate nu doresc ca insula să devină parte a Statelor Unite.
Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat marți că locuitorii teritoriului ar alege Danemarca, NATO și Uniunea Europeană în detrimentul SUA. Trump, reacționând la aceste afirmații, a spus că nu este de acord cu Nielsen și că „acest lucru va fi o mare problemă” pentru liderul groenlandez.
Reprezentantul republican Randy Fine din Florida a introdus în această săptămână un proiect de lege care ar deschide calea pentru anexarea Groenlandei de către SUA, inițiativă criticată de experți în drept ca prevestind o încălcare a dreptului internațional. Un proiect de lege concurent, propus de reprezentantul democrat Jimmy Gomez din California, urmărește să blocheze utilizarea fondurilor federale pentru obținerea controlului american asupra Groenlandei și pentru modificarea prezenței militare americane acolo.
Dacă SUA vor încerca să preia Groenlanda prin forță, acest lucru va însemna probabil sfârșitul NATO, a avertizat Copenhaga. Până acum, perspectiva ca cea mai puternică națiune din NATO să atace un alt membru al alianței era de neconceput. Vicepreședintele SUA, JD Vance, și secretarul de stat Marco Rubio sunt așteptați să se întâlnească miercuri cu diplomați danezi și groenlandezi.
Ştiri video recomandate
