Antena 3 CNN Externe Mapamond După 66 de ani în aer, cea mai longevivă stewardesă se pensionează: "Primele zile ale aviației erau cu uniforme la modă și mult lux"

După 66 de ani în aer, cea mai longevivă stewardesă se pensionează: "Primele zile ale aviației erau cu uniforme la modă și mult lux"

George Forcoş
5 minute de citit Publicat la 10:05 31 Mai 2026 Modificat la 10:05 31 Mai 2026
cea mai in varsta stewardesa
„Companiile aeriene își doreau femei tinere cu un aspect glamouros”, a spus cea mai longevivă stewardesă. FOTO: Delta Air Lines/Captură video

O însoțitoare de bord a companiei Delta Air Lines, considerată cea mai longevivă din industrie, se pregătește să își încheie cariera după 66 de ani de zbor. Povestea ei, relatată de CNN, traversează transformările majore ale aviației comerciale, de la epoca stewardeselor din anii ’50, cu accent pe glamour și restricții stricte, până la rolul modern al însoțitorilor de zbor, esențial pentru siguranța pasagerilor. 

Joan Prince Crandall a început să lucreze în 1959, când aeronavele cu elice dominau încă cerul, și a rămas în industrie prin fuziuni, schimbări tehnologice și transformări sociale profunde, inclusiv adoptarea legislației privind drepturile civile și dispariția multor reguli discriminatorii. Astăzi, ea își încheie parcursul profesional ca martor direct al evoluției aviației.

„Aceasta a fost cariera mea – de la stewardesă la însoțitoare de bord”, a declarat ea într-un interviu pentru CNN.

Tânăra Prince Crandall și-a început cariera la Pacific Airlines în 1959, companie care opera avioane cu elice precum Martin 404 și Fairchild F-27. Primul avion pe care a lucrat a fost un Douglas DC-3, o aeronavă cu 24 de locuri.

„Companiile aeriene își doreau femei tinere cu un aspect glamouros”, a spus ea.

Totuși, pe măsură ce tehnologia a evoluat, s-a schimbat și profesia: de la primele perioade dominate de alegeri vestimentare precum cizmele go-go și accentul pus pe servicii, la un job esențial pentru siguranța zborurilor comerciale. Însoțitorii de bord, deși încă îmbrăcați adecvat și servind mâncare și băuturi pasagerilor, sunt și personal de primă linie în situații de urgență aviatică, ghidând evacuarea pe tobogane sau gestionând alte situații critice. Această parte a meseriei nu s-a schimbat de când a început Prince Crandall, însă numărul pasagerilor de care este responsabilă a crescut.

De-a lungul decadelor, companiile pentru care a lucrat au trecut prin fuziuni și consolidări. După Pacific au urmat Air West, apoi Hughes Airwest, Republic Airways, Northwest și, în final, din 2008, Delta Air Lines.

În tot acest timp, ea a continuat să zboare și este stabilită în prezent în statul Washington. Însă cariera ei de succes nu a fost lipsită de provocări.

Un început dificil într-o lume dominată de bărbați

A fi o tânără femeie care lucra la sfârșitul anilor ’50 și în anii ’60 nu era ușor.

Prince Crandall își amintește cu drag multe dintre primele zile ale aviației: uniformele la modă, serviciile de lux și accentul puternic pe siguranță.

Totuși, în acea perioadă, stewardesele erau supuse unei supravegheri stricte. Unele companii aeriene aveau reguli privind greutatea și aspectul fizic, le obligau să renunțe la job dacă se căsătoreau și impuneau pensionarea la vârsta de 32 de ani.

Prince Crandall spune că era conștientă de existența acestor politici în alte companii, dar nu s-a confruntat direct cu ele la angajatorii săi. Își amintește însă regulile legate de căsătorie și vârstă.

„În zilele noastre, (aceste politici) nu ar fi existat niciodată”, a spus ea.

Pentru multe tinere, potrivit lui Prince Crandall, această profesie era văzută ca un job pe care îl faci „aproximativ doi ani”. Însă multe au „prins microbul aviației”, la fel ca ea, și au continuat să lucreze, să avanseze și să se bucure de tot ceea ce presupunea meseria.

Profesia de însoțitor de bord datează din anii 1930, când primele stewardese – multe dintre ele asistente medicale – au fost angajate pentru a ajuta pasagerii. Femeile erau selectate deoarece reprezentau „o sursă de muncă ieftină”, potrivit Asociației Însoțitorilor de Zbor Profesioniști. Astăzi, salariul mediu al unui însoțitor de bord este de aproximativ 70.980 de dolari, potrivit Biroului de Statistică a Muncii din SUA.

Pentru Prince Crandall, ultimele șase decenii au adus schimbări mult dincolo de aspectul financiar.

Ea își amintește momentul în care compania aeriană a început să cumpere avioane cu reacție pentru a înlocui aeronavele cu elice și motoare zgomotoase, limitate ca viteză, autonomie și capacitate.

„Mai sus, mai repede, mai lin, mai multe locuri”, exclamă ea, rememorând tranziția la avioanele cu reacție, cu un zâmbet larg și o privire plină de entuziasm. Spune că își poate imagina și acum noile avioane, interiorul lor și mirosul combustibilului de aviație.

„Aceste schimbări au fost uriașe”, a spus ea cu entuziasm.

Un alt moment major din începutul carierei sale a fost adoptarea unei legislații importante. Își amintește clar impactul Legii Drepturilor Civile din 1964 asupra femeilor, mai ales în profesia sa predominant feminină.

La început, legea prevedea doar interzicerea discriminării pe criterii de rasă, religie, culoare sau origine națională, însă adăugarea cuvintelor „și sex” a schimbat radical situația.

Potrivit Arhivelor Naționale ale SUA, interzicerea discriminării pe criteriul sexului a fost probabil adăugată ca amendament pentru a bloca adoptarea legii, însă aceasta a fost totuși adoptată cu această protecție inclusă.

„(Legea Drepturilor Civile) a schimbat viața ta, a mea și a femeilor din această țară, dar a fost o schimbare majoră pentru însoțitorii de bord”, a spus ea.

Acum, însoțitorii de bord – și femeile din alte domenii – puteau să se căsătorească sau să aibă copii fără teama de a fi concediate. A deschis astfel o cale pentru viitoarele generații de femei din aviație.

Predarea ștafetei noii generații

După 66 de ani în aer, Prince Crandall se pregătește să se pensioneze și să predea ștafeta noilor generații, precum Alise Broussard, care tocmai a absolvit centrul de pregătire al Delta.

Cele două s-au întâlnit recent după finalizarea instruirii, iar Prince Crandall a descris momentul ca fiind unul de „deja vu”.

La prima zi de curs, Broussard a spus pentru CNN că a fost rugată să scrie de ce vrea să devină însoțitoare de bord. Era încă studentă la Louisiana State University când a acceptat jobul.

„Pentru mine, partea cea mai importantă a fost conexiunea emoțională reală (cu angajații Delta și pasagerii)”, a spus Broussard.

Este exact genul de conexiune cu lumea pe care Prince Crandall o trăiește din anii ’50. În timpul carierei sale au avut loc progrese rapide în aviație: aselenizarea și Boeing 747 au apărut la doar un deceniu după ce a început să lucreze ca stewardesă.

„Îmi place să cred că este ca și cum ai fi într-un tub lung de argint, dar mai rapid, mai sus”, a spus ea, reflectând asupra progreselor tehnologice. „A fost o experiență educativă, minunată.”

Totuși, unele dintre cele mai importante aspecte ale meseriei – siguranța și conectarea pasagerilor cu lumea – au rămas neschimbate.

„Meseria – este mai grea, este mai lungă”, a spus ea, privind la schimbările de-a lungul timpului.

Un Airbus A350-900 de la Delta poate transporta 306 pasageri – de aproape opt ori mai mult decât Martin 404, avionul cu elice folosit în trecut.

În prezent, ea este adesea însoțitorul principal de zbor pe rutele sale – funcție numită „flight purser”, responsabilul senior al echipajului.

După pensionare, Prince Crandall plănuiește să scrie o carte și, bineînțeles, să continue să călătorească. Îi place să viziteze Paris, Mumbai și Hong Kong.

„Am fost norocoasă”, a spus ea. „Sunt sănătoasă și încă este plăcut.”

Dar de data aceasta, nu va mai lua comenzi de băuturi și nu va mai face briefingul de siguranță. Va călători pur și simplu pentru plăcere.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

x close