O epavă descoperită în 1901 în apropierea insulei grecești Antikythera a scos la iveală un mecanism din bronz vechi de peste 2.000 de ani, capabil să urmărească ciclurile Lunii și ale Soarelui și să prezică eclipsele, fiind considerat astăzi primul computer analogic din istorie, scrie Euronews.
În 1901, un grup de scafandri care căutau bureți de mare a descoperit, în largul insulei grecești Antikythera, rămășițele unei epave romane. Printre amfore și statui, aceștia au găsit un bloc corodat din bronz și lemn, despre care, timp de ani de zile, nimeni nu a știut exact ce reprezenta. În cele din urmă, avea să devină unul dintre cele mai studiate obiecte din arheologie: un mecanism cu roți dințate, datat între anii 150 și 100 î.Hr., conceput pentru a calcula pozițiile corpurilor cerești și a prezice eclipsele.
› Vezi galeria foto ‹
Artefactul este acum păstrat la Muzeul Național de Arheologie din Atena, iar datarea sa plasează fabricarea la sfârșitul secolului al II-lea sau începutul secolului al I-lea î.Hr.și coincide cu scufundarea navei care îl transporta.
Una dintre cele mai citate ipoteze, prezentată în cadrul Proiectului de Cercetare a Mecanismului Antikythera, indică o origine legată de coloniile corintiene, posibil Siracuza, și, prin urmare, de școala lui Arhimede, deși autorul său exact rămâne neconfirmat.
Dispozitivul încorpora peste 30 de roți dințate din bronz acționate manual care modelau ciclurile Lunii, Soarelui și planetelor cunoscute și folosea un sistem de angrenaje epiciclice, similar unui diferențial modern, pentru a compensa neregularitățile orbitale.
Pe față, o mică sferă, pe jumătate albă și pe jumătate neagră, se rotea pentru a arăta faza lunară exactă. Pe spate, cel puțin patru cadrane reprezentau ciclul metonic, ciclul Saros, calendarul jocurilor sportive panelenice și exeligmosul, folosit pentru a rafina predicțiile eclipselor.
Descifrarea acelor piese, fragmentate și corodate de mare, a durat decenii. În 1959, fizicianul Derek de Solla Price a început să studieze cele 82 de fragmente recuperate; mai târziu, împreună cu fizicianul nuclear grec Charalampos Karakalos, a realizat primele imagini cu raze X și raze gamma ale interiorului mecanismului. Acestea au dezvăluit 27 de roți dințate, unele cu până la 127 și 235 de dinți, un nivel de precizie care a uimit comunitatea științifică și care, în 2017, a determinat Google să-i dedice un doodle, considerându-l primul computer mecanic din istorie.
Nu totul este sigur. Mai multe studii ulterioare realizate de Tony Freeth și Alexander Jones, care au simulat mecanismul, au descoperit că indicatorul său pentru poziția lui Marte putea fi abatere cu până la 38 de grade, o marjă de eroare pe care cercetătorii o atribuie nu defectelor de fabricație, ci limitelor astronomiei grecești din acea vreme.
Un studiu mai recent merge mai departe și sugerează că până și cea mai mică eroare de fabricație ar fi putut cauza blocarea sau alunecarea mecanismului, redeschizând întrebarea dacă mașina a devenit vreodată complet funcțională sau dacă, în practică, a fost mai degrabă greoaie decât utilă.
Interesul pentru mecanism nu a scăzut. Replici la diferite scări au fost construite în întreaga lume în scopuri educaționale, cum ar fi proiectul Mecanismului Monumental Antikythera din Mexic, conceput pentru a instrui o nouă generație de fizicieni și ingineri.
