Adunarea Naţională (n.r. camera inferioară a Parlamentului Franţei) a aprobat luni noaptea reintroducerea în uz a pesticidelor acetamiprid, din clasa neonicotinoidelor, şi flupiradifuron. Votul în Senat, programat astăzi, ar urma să fie o simplă formalitate.
Pentru aprobare au votat 296 de deputaţi, iar împotrivă 224, inclusiv aproape toată stânga parlamentară.
Insecticidele respective vor putea fi utilizate doar pentru un număr redus de culturi aflate în dificultate.
Ecologiștii critică decizia, agricultorii se bucură
Decizia Parlamentului francez de a permite din nou utilizarea unor insecticide precum acetamipridul și flupiradifuronul readuce în centrul atenției disputa dintre agricultori și organizațiile de mediu privind folosirea pesticidelor din clasa neonicotinoidelor și a substanțelor cu efect similar.
Asociaţia ecologistă Generaţii Viitoare a condamnat autorizarea pesticidelor interzise, în schimb FNSEA, principalul sindicat agricol francezz, a salutat „o cotitură importantă”.
Ce sunt acetamipridul și flupiradifuronul
Acetamipridul este un insecticid din familia neonicotinoidelor, o clasă de substanțe chimice dezvoltate pentru combaterea insectelor dăunătoare din agricultură. Acesta este folosit împotriva unor dăunători precum afidele, musculițele albe și anumite insecte care atacă plantele.
Flupiradifuronul este un insecticid mai nou, cu un mod de acțiune similar neonicotinoidelor, fiind inclus în categoria substanțelor care acționează asupra sistemului nervos al insectelor.
Ambele substanțe sunt insecticide sistemice, ceea ce înseamnă că sunt absorbite de plantă și transportate în țesuturile acesteia. Insectele care se hrănesc cu planta intră astfel în contact cu substanța activă.
Cum acționează asupra insectelor
Neonicotinoidele și substanțele similare acționează asupra sistemului nervos al insectelor, mai exact asupra receptorilor nicotinici ai acetilcolinei.
Aceste substanțe provoacă:
- stimularea excesivă a celulelor nervoase;
- pierderea coordonării;
- paralizia;
- în final, moartea insectei.
Un avantaj pentru agricultură este faptul că acționează țintit asupra dăunătorilor și pot proteja planta pentru o perioadă mai lungă decât unele insecticide de contact.
De ce sunt considerate periculoase
Principala controversă legată de neonicotinoide este impactul asupra insectelor polenizatoare, în special al albinelor.
Cercetările științifice au arătat că expunerea albinelor la anumite neonicotinoide poate afecta:
- capacitatea de orientare și revenire la stup;
- comportamentul de hrănire;
- reproducerea coloniilor;
- rezistența la boli și paraziți.
Criticii susțin că aceste substanțe pot contribui la declinul populațiilor de albine și alte insecte benefice, cu efecte asupra biodiversității și ecosistemelor.
Pe lângă polenizatori, au existat preocupări privind acumularea reziduurilor în sol și apă și impactul asupra altor organisme.
Când au fost interzise sau restricționate în Europa
La nivelul Uniunii Europene, utilizarea mai multor neonicotinoide a fost puternic limitată în ultimul deceniu.
În 2013, Comisia Europeană a introdus primele restricții majore pentru trei neonicotinoide considerate cu risc ridicat pentru albine:
- imidacloprid;
- clotianidin;
- tiametoxam.
În 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a menținut restricțiile extinse pentru aceste substanțe, iar utilizarea lor în culturile de câmp a fost în mare parte interzisă în UE.
Acetamipridul, însă, nu a fost interzis la nivel european. El a rămas autorizat în UE deoarece evaluările autorităților europene au considerat riscurile sale mai reduse decât ale altor neonicotinoide, deși organizațiile de mediu contestă această concluzie.
În Franța, situația a fost mai strictă: utilizarea acetamipridului fusese interzisă prin legislația națională începând din 2020, ca parte a politicii franceze de reducere a pesticidelor.
Flupiradifuronul a fost autorizat în Uniunea Europeană, dar utilizarea sa este supusă regulilor europene privind pesticidele și evaluărilor de risc.
De ce agricultorii cer revenirea lor
Organizațiile agricole susțin că anumite culturi sunt afectate grav de lipsa unor tratamente eficiente împotriva dăunătorilor.
În Franța, fermierii au reclamat în special probleme în culturile de sfeclă de zahăr, unde anumite insecte pot provoca pierderi importante.
Sindicatul agricol FNSEA consideră că reintroducerea acestor produse oferă agricultorilor instrumente necesare pentru protejarea recoltelor și competitivitatea fermelor.
De ce ecologiștii se opun
Organizațiile de mediu, precum Generații Viitoare, susțin că revenirea la aceste insecticide reprezintă un pas înapoi în politica de reducere a pesticidelor și poate afecta biodiversitatea.
Criticii argumentează că agricultura trebuie să se bazeze mai mult pe alternative precum rotația culturilor, metode biologice de combatere a dăunătorilor și reducerea dependenței de substanțe chimice.
În Franța, disputa reflectă o problemă mai largă prezentă în multe țări europene: cum poate fi menținută producția agricolă fără a crește presiunea asupra mediului.
