Ministerul Sănătății desființează legea salarizării redactată de Ministerul Muncii, condus de Dragoș Pîslaru. Într-un document exclusiv obținut de Antena 3 CNN, ministrul interimar al Sănătății Cseke Attila transmite mai multe observații la proiectul de lege. Potrivit ministrului, mai multe prevederi ale proiectului sunt neconstituționale, iar multe dintre ele duc la scăderi de venituri în rândul personalului medical prin eliminarea pe perioadă nedeterminată a unor sporuri și reducerea remunerației pentru gărzi, ceea ce ar putea duce la probleme grave în sistemul medical.
În documentul transmis de Ministerul Sănătății către Ministerul Muncii în data de 20 iulie, Cseke susține că proiectul privind legea salarizării plafonează unele sporuri pe perioadă nedeterminată, în condițiile în care Curtea Constituțională a stabilit că „este permis doar dacă măsurile respectă anumite condiții stricte, precum caracterul temporar și excepțional, potrivit căruia măsurile de reducere a veniturilor trebuie să fie limitate în timp şi justificate de situaţii de criză economică sau dezechilibre bugetare majore.” Astfel, Guvernul stabilise plafonarea unor sporuri la suma de 300 lei până la data de 31.12.2026.
„Prin urmare, dispozițiile art. 7 lit. g) din proiectul de lege nu numai că nu consfinţesc caracterul temporar al măsurii, ci permit ca restrângerea exercițiului tuturor acestor drepturi să continue și după data de 31.12.2026, transformând restrângerea cu caracter temporar prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2025 într-o restrângere cu caracter permanent, care îşi pierde legitimitatea constituțională”, se arată în observațiile ministerului Sănătății.
De asemenea, este criticată prevederea potrivit căreia de premii de performanță ar urma să beneficieze doar personalul didactic. Pentru celelalte categorii, putând fi acordate doar din 2028, „numai în măsura în care, pentru anul anterior, a fost respectată ținta de deficit bugetar al bugetului general consolidat”.
„Acordarea premiilor de performanţă exclusiv unei singure categorii profesionale reprezintă încălcarea principiului nediscriminării și o inechitate gravă”, transmite MS.
„Un sistem de salarizare bazat pe performanţță promovează echitatea și meritocraţia în sistemul medical. Medicii care depun un efort suplimentar, tratează un număr mare de pacienţi şi obţin rezultate excepționale trebuie recompensați în mod diferenţiat faţă de ceilalţi. În acest mod este încurajată competiția profesională, este stimulată perfecţionarea profesională continuă și se reduce tendința de uniformizare a veniturilor indiferent de implicarea salariaților din punct de vedere profesional. În scopul evaluării impactului sistemului de salarizare bazat pe performanță, se impune instituirea unui Program pilot implementat într-un număr limitat de unități sanitare, stabilite prin ordin al ministrului sănătății, împreună cu criteriile şi metodologia de implementare”, mai cere ministerul Sănătății.
Ministerul Sănătății cere majorarea limitei pentru acordarea sporurilor și premiilor de la 20% la 30% și majorarea plății pentru gărzi.
„„În vederea stimulării efectuării gărzilor, precum şi menţinerea medicilor în sistemul sanitar public, gărzile efectuate în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează, ar trebui remunerate cu un tarif orar cu cel puțin 25% mai mare decât tariful orar al normei de bază având în vedere tocmai caracterul excepțional al muncii prestate, imposibilitatea exercitării dreptului la repaus și la viața de familie, gradul ridicat de responsabilitate și solicitare specific activității medicale. O astfel de compensare este justificată de principiile echităţii, proporționalității și remunerării adecvate a muncii prestate în condiții speciale. Aşadar, propunem majorarea tarifului orar pentru gărzile efectuate zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se lucrează de la 20% la minim 25% indiferent de tipul gărzii”, cere Ministerul Sănătății.
Sporurile pentru condiții de muncă și majorări/diminuări de salarii
În prezent, sporul pentru condiții deosebit de periculoase este prevăzut în procente cuprinse între 35 % și 85% diferenţiat pe locuri de muncă care sunt expres nominalizate în cuprinsul Legii- cadru nr. 153/217. în vederea respectării art. 20 din proiectul de lege precum și pentru a așeza corect locurile de muncă pe categorii de personal, ceea ce presupune timp şi multiple consultări cu sindicatele, Ministerul Sănătății a propus eliminarea locurilor de muncă din cuprinsul art. 7, urmând a le stabili prin Regulamentul-cadru care se va aproba prin hotărâre a
Guvernului.
„În cuprinsul art. 7 a fost introdus un nou alineat, alin. (7), fără o discuție/consultare prealabilă cu Ministerul Sănătăţii, alineat care limitează acordarea sporului la un număr maxim de personal și cu care nu suntem de acord.
"(7) Sporurile prevăzute la alin.(1) se acordă personalului din sănătate, din unitățile de
asistenţă medico-socială după cum urmează:
a) la cel mult 10% din personal pentru sporul prevăzut la lit.a);
a) la cel mult 20% din personal pentru sporul prevăzut la lit.b);
a) la cel mult 20% din personal pentru sporul prevăzut la lit.c);
a) la cel mult 20% din personal pentru sporul prevăzut la lit.d"
Sporurile se acordă în baza buletinelor de determinare/expertizare, or limitarea de mai sus conduce la situaţia în care procentele maxime stabilite de lege devin neaplicabile în condiţiile în care deși potrivit buletinelor de determinare locul de muncă se încadrează la condiții deosebit de periculoase nu se poate acorda sporul prevăzut de lege de 50% pentru că se depășeşte limita de la alin. (7), lăsând astfel fără sens/golind de conţinut norma de la alin. (1) al aceluiaşi articol.
Totodată, se constată că formularea alin. (7) este ambiguă, fără o definiție a sintagmei personal din sănătate.
În situația în care prin această sintagmă se înțelege întreg personalul din sistemul sanitar public, indiferent de categoria de personal sau categoria unității/locului de muncă/finanțării/subordonării, trebuie precizat cum se poate realiza urmărirea limitării de mai sus și de către cine. Considerăm că limitarea impusă se putea aplica în situația în care sporurile ar fi stabilite în procente fixe. În situația în care sporul de la lit a) este stabilit în procent de până la 50% si la lit. b) de până la 30%, personal beneficiar de sporuri între aceste limite nu va mai putea beneficia de spor.
Propunem reformularea alin. (1) și (5) și eliminarea alin. (2), (3) de la art. 10 În cuprinsul acestui articol au fost introduse trei noi alienate, alin. (2), (3) şi (5), fără o discuție/consultare prealabilă, care stabilesc contrar alin. (4) cui se acordă majorarea şi diminuarea cu 15% a salariului de bază mediu prevăzut în grila din anexa nr.Il.
,,(2) Nivelul coeficienților de salarizare diminuat cu 15% prevăzut la alin.(1) se aplică pentru unitățile de asistență medico-sociale şi unitățile/subunitățile ambulatorii.
(3) Nivelul coeficienților de salarizare majorat cu 15% prevăzut la alin. (1) se aplică pentru specialitatea medicină legală.
(5) Criteriile și coeficienții de salarizare prevăzuți la alin.(4) se stabilesc astfel încât, la nivelul de ansamblu al unităților sanitare, cheltuielile suplimentare cu salariile de bază, rezultate în urma majorării coeficienților de salarizare, să fie compensate de reduceri ale acestora, aferente diminuării coeficienților de salarizare."
Introducerea alin. (2) de mai sus s-a făcut fără o corelare cu art. 31 și art. 135 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc structurile medicale ambulatorii și fără a se ține cont de strategia Ministerului Sănătății, ceea ce produce o gravă inechitate salarială pentru personalul din ambulatorii și inclusiv reducerea capacității ministerului de a îndeplini
strategia proprie.
Considerăm că alin. (2) și (3) nou introduse trebuie eliminate urmând ca nivelul coeficienţilor de salarizare majorat/diminuat cu 15% să se realizeze prin hotărâre inițiată de Ministerul Sănătăţii.
Compensarea prevăzută la alin. (5) de mai sus este imposibil de realizat fără a produce inechități salariale pentru personalul din unitățile sanitare strategice, or scopul declarat al proiectului de lege este tocmai eliminarea acestora.
Ce cer sindicatele din Sănătate
Federația Solidaritatea Sanitară din România a transmis într-un comunicat de presă solicitările personalului medical pentru noua lege a salarizării.
„Ce trebuie să facă partidele și parlamentarii:
FSSR le solicită decidenților să susțină un pachet coerent, nu corecții izolate care lasă în urmă alte categorii de salariați. Prioritățile care trebuie transpuse în amendamente sunt:
- Nicio scădere a veniturilor, prin introducerea unei clauze reale de non-regresie, calculată prin raportare la media ultimelor 12 luni și incluzând turele, gărzile și munca în zilele libere.
- Condițiile de muncă trebuie diferențiate real, prin plafoane minime garantate pentru drepturile aferente condițiilor, introducerea unei părți a sporurilor pentru condiții de muncă în salariile de bază, eliminarea cotelor arbitrare de personal și evitarea blocării lor prin plafonul general.
- Continuitatea trebuie plătită adecvat, incluzând plata muncii în zilele libere și de sărbătoare cu tarif majorat cu 100% și acordarea sporului de noapte pentru orele de gardă.
- Coeficienți fără reduceri mascate, prin corectarea grilelor medicale și TESA, posibilitatea diferențierii până la +32% și eliminarea neutralității bugetare care condiționează câștigul unora de pierderea altora.
- Sporurile pentru unele riscuri, eliminate din text, trebuie reintroduse, inclusiv radiațiile, neonatologia, sălile de naștere și laboratoarele.
- Negociere colectivă, nu consultare formală, prin acordul federațiilor reprezentative pentru criteriile concrete de acordare a drepturilor stabilite între limite.
- Ierarhizarea trebuie să funcționeze, astfel încât valoarea de referință să nu fie sub salariul minim, promovarea să poată fi realizată prin transformarea postului, iar performanța și contribuția la venituri proprii să poată fi recompensate transparent.
Nicușor Dan îi cheamă miercuri la Cotroceni pe liderii partidelor din fosta coaliție pentru Legea salarizării
Președintele Nicușor Dan urmează să se întâlnească miercuri cu liderii fostei coaliții de guvernare pentru a tranșa forma finală a proiectului Legii salarizării unitare, într-o discuție care ar putea scoate la iveală noi tensiuni și puncte de divergență între partidele implicate, potrivit surselor Antena 3 CNN.
Consultările cu liderii partidelor politice vor avea loc după ce, marți, la Palatul Cotroceni, sunt programate discuții între consilierul prezidențial Radu Burnete și experții partidelor politice implicați în elaborarea proiectului de lege.
Noile runde de consultări de la Palatul Cotroceni vin într-un moment tensionat între PNL și PSD, după ce Sorin Grindeanu a anunțat că social-democrații nu vor susține forma actuală a proiectului, în timp ce premierul Ilie Bolojan a avertizat că nivelul salarizării bugetarilor este limitat de posibilitățile actuale ale economiei. Proiectul Legii salarizării unitare ar urma să fie depus miercuri sau cel târziu joi în Parlament, ceea ce pune presiune pe liderii partidelor să ajungă rapid la un acord asupra formei finale.
Nici UDMR nu va vota forma actuală a legii
Calculul politic se complică însă și mai mult, după ce surse din UDMR au transmis pentru Antena 3 CNN că forma actuală a proiectului nu va fi susținută la vot nici de Uniune, invocând "probleme uriașe” în textul legii. Astfel, presiunea crește pentru găsirea unui compromis înainte de depunerea proiectului în Parlament.
Sorin Grindeanu a spus, luni, într-o conferință de presă, că noua variantă a legii salarizării unitare „taie din banii profesorilor, medicilor şi militarilor”, prin urmare, „este exclus ca PSD să susțină această variantă”.
El a precizat că propunerile sindicatelor și patronatelor pentru viitoarea lege a salarizării vor fi centralizate sub forma unor amendamente.
„PSD lucrează împreună cu organizațiile sindicale la o serie de amendamente prin care să facem o lege mai echitabilă și care să respecte anvelopa bugetară. PSD nu poate vota o lege care nemulțumește pe toată lumea. Este exclus ca PSD să susțină această variantă”, a precizat Sorin Grindeanu.
