În noul proiect al legii salarizării, consultat de Antena 3 CNN, apar mai multe modificări fața de varianta anterioară a Ministerului Muncii. Printre cele mai importante se numără majorarea sporului pentru fonduri europene de la 20% la 40% pentru aleșii locali și modificarea "diferenței salariale tranzitorii". Dacă în prima variantă a legii, compensarea dată de stat pentru salariile care pe grilă scădeau nu se acorda personalului nou angajat și înceta la promovare sau schimbarea funcției, în noua variantă a legii, compensarea poate fi acordată și personalului nou încadrat și se păstrează și la reîncadrare pe funcții similare. De asemnea, majorările pentru demnitari au fost eșalonate până în 2031. În proiect a fost introdus și un spor de până la 15% din salariul de bază pentru personalul din administrația publică locală. Legea ar urma să intre în vigoare mai repede, de la data de 1 decembrie 2026. Ministrul Dragoș Pîslaru a anunțat că, după discuțiile cu Comisia Europeană, impactul bugetar a crescut de la 8 miliarde de lei la 12 miliarde de lei.
În ansamblu, arhitectura legii rămâne aceeași, însă noua variantă introduce o serie de modificări importante privind aplicarea, controlul bugetar și anumite categorii de personal. De asemenea, majorările pentru demnitari au fost eșalonate până în 2031.
De exemplu, pentru președintele României, coeficientul din grilă va crește treptat până la valoarea maximă de 8, la care va ajunge în 2031. În 2027 coeficientul va fi de 6.47, în anul 2028 - 6,85, în anul 2029 - 7.24, în anul 2030 - 7.62, iar în 2030- 8.
Aceeași eșalonare se aplică și pentru deputați și senatori, pentru membrii Guvernului și pentru aleșii locali.
De asemenea, pe noua grilă, șeful Armatei va avea un venit majorat față de varianta inițială. Acesta crește de la 20.500 de lei brut la 22.550 de lei.
Valoarea punctului de referință pentru anul 2027 rămâne 4.100 de lei.
Grilele complete și proiectul noii legi a salarizării pot fi consultate AICI.
Principalele modificări din noua variantă a legii salarizării
1. Se extinde domeniul de aplicare al legii
În varianta din iulie apar prevederi noi privind:
- personalul trimis în misiuni permanente în străinătate;
- excepții speciale pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești.
Aceste prevederi nu existau în forma din mai.
2. Reguli mult mai stricte privind modificarea salariilor
Varianta din iulie introduce un mecanism mai rigid:
- ministerele nu mai pot modifica ușor grilele salariale;
- orice modificare trebuie analizată împreună de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor;
- se introduce obligația analizării impactului bugetar înainte de orice modificare.
Este una dintre cele mai importante schimbări administrative.
3. Control bugetar mult mai puternic
Noua versiune introduce obligații suplimentare:
- raport anual al Ministerului Finanțelor privind aplicarea valorii de referință;
- toate actele subsecvente trebuie însoțite de declarație de impact financiar.
Aceste mecanisme nu existau în proiectul din mai.
4. Se schimbă definiția "diferenței salariale tranzitorii"
Este una dintre modificările cu cel mai mare impact.
În varianta din mai 2026:
- diferența se calcula raportat la salariul din decembrie 2026;
- nu se acorda personalului nou angajat;
- înceta la promovare sau schimbarea funcției.
În varianta din iulie 2026:
- diferența se raportează la venitul salarial din noiembrie 2026;
- este inclusă în salariul brut și intră în baza de calcul pentru celelalte drepturi;
- poate fi acordată și personalului nou încadrat;
- se păstrează și la reîncadrare pe funcții similare.
5. Reglementarea salarizării personalului din străinătate
Varianta din iulie introduce capitole și definiții noi:
- coeficienți de țară;
- salariu de bază în străinătate;
- salariu în străinătate;
- criterii privind costul vieții, riscul medical, securitatea și distanța față de România.
Aceste prevederi nu existau în proiectul din mai.
6. Sporurile pentru proiecte europene
În varianta din mai 2026:
- spor de maximum 20% pentru președinții CJ, primari și viceprimari implicați în proiecte europene.
În varianta din iulie 2026:
- plafonul crește la 40%.
Ce nu se schimbă:
- raportul salarial maxim 1:8;
- structura cu 12 grade salariale;
- intervalele coeficienților;
- cele 6 gradații de vechime;
- mecanismul general de calcul al salariilor prin coeficient × valoarea de referință.
Proiectul de lege a fost discutat, vineri, la Paltul Cotroceni de reprezentanții partidelor.
Discuțiile la Palatul Cotroceni pe proiectul Legii salarizării unitare s-au încheiat după aproximativ două ore. Consilierul prezidențial Radu Burnete a anunțat că ministrul Muncii le-a prezentat un draft al proiectului, pe care partidele îl vor analiza, iar săptămâna viitoare liderii PSD-PNL-USR-UDMR vor merge, din nou, la Cotroceni. De asemenea, la finalul discuțiilor, ministrul Dragoș Pîslaru a declarat că sindicatele au cerut să fie alocate 20 de miliarde de lei pentru această lege, dar suma maximă pe care România și-o permite e de 12,1 miliarde.
Sindicatele, revoltate de Legea salarizării
Sindicatele sunt extrem de nemulțumite de proiectul Legii salarizării. De când a fost publicată varianta inițială până în prezent au avut loc mai multe discuții între reprezentanții sindicatelor și Ministerul Muncii, Ilie Bolojan și alți lideri ai partidelor politice.
Joi, liderii sindicatelor au fost, din nou, la sediul PNL și au discutat cu premierul interimar. Astăzi vor sta de vorbă și cu liderii USR.
„M-am săturat de PNRR, m-am săturat de cifre, m-am săturat de deficit Ei sunt acolo să legifereze, să facă legi pentru noi, pentru cei care i-am votat să fie în Parlament. Despre asta trebuie să fie vorba în ceea ce înseamnă puterea legislativă a unui stat normal la cap”, a spus la Antena 3 CNN președintele Sanitas, Iulian Pope.
Federația Sanitas a anunțat că peste 540 de spitale din toate județele țării se vor alătura grevei de avertisment din sănătate, programată luni, 20 iulie.
De asemenea, Blocul Național Sindical cere retragerea imediată a proiectului Legii salarizării în sectorul public, pe care îl consideră „profund viciat conceptual”, elaborat netransparent și incapabil să asigure echitate, predictibilitate și sustenabilitate în sistemul de salarizare.
De asemenea, sindicatele au avertizat Guvernul să nu elimine norma de hrană pentru polițiști „sub pretextul unei false reforme salariale” pentru că ar reprezenta o „vulnerabilizare directă” a siguranței naționale.
Încă de când a fost pusă în transparență varianta inițială, proiectul Legii salarizării unitare a provocat un val de proteste în aproape toate sectoarele administrației publice.
