La mai bine de un secol după ce arhitectul catalan celebru Antoni Gaudí a conceput unul dintre cele mai importante proiecte ale sale rămase neconstruite, un zgârie-nori spectaculos cunoscut sub numele de Hotel Attraction, clădirea a fost reimaginată de un artist printr-o serie de imagini generate cu ajutorul inteligenței artificiale (AI).
Proiectat de arhitectul aflat în spatele celebrei Sagrada Família din Barcelona, hotelul propus pentru New York nu a fost niciodată construit.
Însă imaginile realizate de artistul, fotograful și designerul grafic Thierry Lechanteur oferă o privire asupra modului în care impresionantul turn, inspirat de stilul Art Nouveau, ar fi putut domina orizontul Manhattanului. Lechanteur a descris proiectul, pentru Newsweek, drept „unul dintre marile «ce-ar fi fost dacă» din istoria arhitecturii”.
Interesul reînnoit pentru unul dintre cele mai ambițioase proiecte ale lui Gaudí coincide cu centenarul morții sale, comemorat pe 10 iunie 2026, dar și cu progresele importante înregistrate la cea mai faimoasă operă a arhitectului – Sagrada Família.
Construcția bazilicii Sagrada Família a început în 1882, înainte ca Gaudí să preia proiectul, în 1883, și să-l transforme în ceea ce biserica descrie drept „o propunere ambițioasă pentru biserica viitorului”. În februarie, constructorii au montat brațul superior al crucii care încununează Turnul lui Iisus Hristos. Edificiul istoric, cea mai înaltă biserică din lume, este așteptat să fie finalizat în cursul următorului deceniu.
Inteligența artificială în arhitectură
Reinterpretarea realizată de Lechanteur a zgârie-norului imaginat de Gaudí pentru New York apare într-un moment în care inteligența artificială influențează tot mai mult profesia de arhitect.
Un studiu realizat în 2025 de American Institute of Architects (AIA) a arătat că arhitecții sunt în special optimiști în privința capacității AI de a automatiza sarcinile repetitive și de a sprijini activitatea de cercetare. Totuși, persistă îngrijorări legate de acuratețea și transparența acestor tehnologii.
Raportul AIA a constatat că aproape toți profesioniștii din domeniul arhitecturii (90%) sunt preocupați de erorile generate de AI, care pot produce informații înșelătoare, de utilizarea necorespunzătoare a datelor și modelelor, de securitatea datelor, de transparența privind locul și modul în care acestea sunt stocate, precum și de autenticitatea rezultatelor.
Între timp, un raport din 2025 al Royal Institute of British Architects (RIBA) a arătat că 59% dintre birourile de arhitectură chestionate utilizează deja inteligența artificială, față de 41% în 2024. Concluzia studiului este că AI va completa activitatea arhitecților, nu o va înlocui.
Potrivit AIA, experimentarea și utilizarea inteligenței artificiale sunt determinate în principal de arhitecții cu vârsta de cel mult 50 de ani, iar utilizarea generatoarelor de imagini este semnificativ mai răspândită în rândul celor sub 35 de ani.
Readucerea la viață a unui reper arhitectural „pierdut”
Lechanteur a declarat pentru Newsweek că pasiunea sa pentru arhitectură și stilul Art Nouveau a făcut ca Hotel Attraction să devină un subiect firesc pentru acest proiect.
„Formarea mea este în fotografie, design grafic și, mai presus de toate, într-o fascinație de lungă durată pentru arhitectură și Art Nouveau. Cu mult înainte să încep să lucrez cu inteligența artificială, am petrecut ani fotografiind clădiri și explorând felul în care acestea spun povești”, a afirmat el.
În prezent, activitatea sa este concentrată asupra „realităților alternative” și a lumilor imaginare, explorând adesea „viitoruri uitate, arhitecturi imposibile și istorii paralele”. În acest context, spune el, „Hotel Attraction aparține acestei lumi”.
Explicând de ce a ales să recreeze turnul „pierdut”, Lechanteur a descris proiectul drept „unul dintre marile «ce-ar fi fost dacă» din istoria arhitecturii”.
„Timp de treizeci de ani am fotografiat clădiri care există; acest proiect mi-a oferit șansa de a fotografia una care nu a existat niciodată”, a spus el. „Inteligența artificială mi-a permis nu să inventez ceva nou, ci să reconstruiesc o amintire credibilă a unui lucru pe care lumea aproape că l-a avut – să ofer turnului lumină, vreme și prezență, ca și cum ar fi fost dintotdeauna acolo.”
Un proiect înaintea vremurilor sale: „Hotel Attraction ar fi introdus o altă gramatică”
Lechanteur consideră că zgârie-norul propus se distingea de tendințele arhitecturale ale începutului secolului al XX-lea prin „verticalitatea sa lipsită de rigiditate”.
El explică:
„În timp ce zgârie-norii deveneau simboluri ale geometriei, eficienței și repetiției, Gaudí imagina un turn care părea viu, construit pe parabole și curbe catenare.”
Potrivit lui Lechanteur, proiectul anticipa concepte care aveau să devină răspândite mult mai târziu, precum „forma organică, structura fluidă și experiența emoțională a spațiului, mai degrabă decât funcționalitatea pură”.
Dacă turnul ar fi fost construit, spune el, este posibil să fi schimbat direcția în care a evoluat arhitectura zgârie-norilor din New York.
„New York-ul a devenit catedrala unghiului drept”, a afirmat el. „Hotel Attraction ar fi introdus o altă gramatică - o verticalitate care se curbează și respiră.”
Deși este imposibil de știut dacă alți arhitecți ar fi urmat exemplul lui Gaudí, Lechanteur consideră că această clădire „ar fi provocat cu siguranță vocabularul arhitectural al secolului al XX-lea”.
Pentru Lechanteur, farmecul durabil al turnului constă în ceea ce spune despre posibilitățile care nu s-au materializat niciodată.
„Nu este vorba despre nostalgie față de trecut, ci despre nostalgia unui viitor care a rămas captiv în imaginație”, spune el. „Prin intermediul inteligenței artificiale, am vrut să fac din nou vizibil, pentru scurt timp, acel viitor uitat – nu rescriind istoria, ci invitând oamenii să își imagineze cât de diferită ar fi putut fi memoria noastră vizuală colectivă.”
Ştiri video recomandate
