Prăbușirea frontului ucrainean și un acord de pace în care agresiunea rusă primește legitimitate în plan extern, ar transforma România în stat de graniță directă cu Federația Rusă, cu efecte majore asupra securității naționale și economiei și ar expune vulnerabilitățile NATO și UE în a-și apăra valorile. Analiștii de politică externă George Scutaru și Cristian Diaconescu au avertizat, în exclusivitate la Antena 3 CNN, că spre deosebire de Polonia sau statele baltice, România ar fi prima țară care ar resimți direct consecințele unui eventual colaps al Ucrainei, inclusiv printr-o posibilă extindere a influenței ruse până la Marea Neagră și Republica Moldova.
Fostul consilier prezidențial, George Scutaru, s-a arătat îngrijorat de eventuale presiuni făcute de partea americană asupra Kievului la negocierile de pace, în urma promisiunilor Federației Ruse de avantaje economice.
„Cred că se menține riscul ca o eventuală încheiere a războiului să poată fi obținută în primul rând prin presiune crescută asupra Ucrainei, nu asupra Rusiei. Fiindcă dintre cele două părți, gradul de dependență este mai mare al Ucrainei de Statele Unite și de un suport pe care îl acordă indirect. (...) Trump își dorește această pace nu doar pentru Premiul Nobel, care poate conta pentru ego-ul său, ci mai ales, fiindcă dorește să abordeze după, aceste aspectele economice în primul rând cu Federația Rusă.
Riscul este ca partea americană să fie sedusă de propuneri economice foarte atractive din partea Federației Ruse. Și gândiți-vă, oamenii care sunt în echipa de negociere de o parte și de alta și de un pragmatism uneori dus până la cinism în dialogul care poate exista între Washington și și Moscova”, a explicat Scutaru.
România, cea mai afectată țară dacă Ucraina capitulează
Astfel, analistul a avertizat că este foarte important ca europenii să fie la masa negocierilor și să fie fermi și concreți în sprijinul pentru Ucraina.
„De aceea este important ce vor face europenii în continuare. Este importantă acea întâlnire de săptămâna viitoare de la Paris a membrilor Coaliției de voință pentru a se vedea cum va sprijini în continuare Europa. (...) Problema este în ce măsură, în cazul în care va exista o presiune americană în creștere asupra Ucrainei, partea europeană va încerca să compenseze, cum a făcut-o până acum.
Și poate aici ar trebui să ne gândim care ar fi rolul României în într-un asemenea dialog. Fiindcă dacă e să vă uitați pe hartă și ați arătat regiunile aflate sub ocupația Federației Ruse, dar știm și de asemenea, obiectivul Rusiei de a ocupa „Novorossia”, este vorba de regiunile Rusiei la regiunile ucrainiene ale litoralului la Marea Neagră”, a explicat Scutaru.
Scutaru atrage atenția că un colaps militar al Ucrainei ar avea consecințe directe și grave pentru România, care s-ar putea trezi cu Federația Rusă la graniță, inclusiv printr-o posibilă ocupare a Republicii Moldova, în cazul în care Rusia ar reuși să treacă de Odesa.
„E vorba de Nicolae și Odesa. Dacă într-adevăr s-ar ajunge la situația cea mai nefastă, și anume prăbușirea frontului ucrainean, singura țară că ar avea de suferit din punct de vedere securitar ar fi România, fiindcă ne-am trezi cu rușii pe la graniță directă. Și, cel mai probabil, și pe Prut. Fiindcă dacă Rusia ar avea posibilitatea militară să treacă de Odessa, este foarte posibil să ocupe și Republica Moldova.
Nu statele baltice, nu Polonia, își vor înrăutăți situația de securitate în cazul în care Ucraina ar colapsa militar, ci România, fiindcă ne-am trezi pe graniță directă cu Federația Rusă”, a explicat expertul în politică externă.
George Scutaru a atras atenția că România trebuie să iasă din rolul declarativ și decorativ pe care l-a jucat până acum în acest conflict și să pună pe masă măsuri concrete de sprijin.
„Pe de altă parte, dacă e să vorbim de monitorizarea unui acord de pace în Marea Neagră, acest lucru nu se poate face fără România. Este important rolul Turciei, care deține strâmtorile, dar este important și rolul României, ținând cont de vecinătatea noastră la Marea Neagră. Și poate că ar trebui într-adevăr să avem mai mult aplomb, să ne gândim foarte bine ce va spune România atunci când va veni rândul nostru, când vom fi întrebați care va fi contribuția noastră la această Coaliție de voință pentru asigurarea securității Ucrainei? Uneori avem o atitudine de parcă am purta această discuție undeva la Lisabona sau Madrid, și am avea confortul a 2- 3.000 kilometri între noi și frontul ucrainean.
Când, repet, dacă s-ar întâmpla ceva în sens negativ, România ar avea de suferit, fiindcă am avea graniță directă cu ruși și poate că ar trebui să ne gândim foarte bine, dincolo de acest narativ omniprezent în declarațiile noastre oficiale, România, un hub pentru tranzitul militar, umanitar pentru Ucraina.
(...) Poate ar trebui să ne pregătim și noi un pachet foarte concret pentru ceea ce înseamnă contribuția românească, dacă dorim după aceea, să avem într-adevăr o prezență și în ceea ce înseamnă reconstrucția Ucrainei și să nu avem doar o poziție, să spunem mai mult formală și, din păcate, mai mult decorativă”, a explicat Scutaru.
Avertisment dur: Agresiunea Rusiei nu trebuie legitimată
Consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională, Cristian Diaconescu, a avertizat că legitimarea agresiunii Federației Ruse printr-un acord negociat ar transmite un semnal periculos privind vulnerabilitatea NATO și a Uniunii Europene în apărarea propriilor valori. Totodată, acesta s-a arătat neconvins de scenariul în care un acord de pace frânează orice alte agresiuni din partea Rusiei.
„În condițiile în care, prin diverse resurse folosite într-un sens sau în altul, Federația Rusă ar fi inofensivă, iar ofensiva sa ar primi legitimitate de politică externă, pentru că, nu-i așa, dacă se câștigă la o formă de negociere, inclusiv în teren, agresiunea unui stat devine factor de promovare a intereselor în politica externă. În acel moment ar fi un semnal automat în legătură cu vulnerabilitatea NATO și a Uniunii Europene de a-și apăra valorile.
În egală măsură, este greu de anticipat cum Federația Rusă, repet, aflată în ofensivă și în teritoriu și din punct de vedere diplomatic și politic, s-ar opri brusc la frontiera Alianței Nord-Atlantice, ar avea așa un sentiment de sfială în a continua”, a explicat el.
Într-un astfel de scenariu, Marea Neagră ar putea intra sub influența Moscovei, cu efecte majore asupra securității energetice, transporturilor și utilizării porturilor.
„Marea Neagră intră sub autoritatea Federației Ruse, cu consecințe clare privind energia, transporturile, folosirea porturilor, spațiul aerian. În legătură cu România specific, în mod categoric, în acel moment, ar trebui să crească exponențial capacitatea noastră militară de răspuns și contracarare, deci cheltuieli pentru armată foarte serios.
În al doilea rând, am avea o problemă în legătură cu investiția străină care, aflată în proximitatea unui război, se mai gândește încă o dată dacă este cazul să-și stabilească resursele financiare și să obțină profit într-un stat aflat la câțiva kilometri de un alt stat în agresiune. Deci nu trebuie să ne jucăm cu această situație”, a spus analistul.
Cristian Diaconescu, de asemenea, a remarcat absența României de la masa negocierilor.
„Nu vreau să fac proces de intenție, dar pe de o parte, foarte interesant salutul pe care Trump, la conferința de presă, l-a transmis liderilor europeni.
M-am uitat la înșiruirea celor cu care a discutat în prin zoom atunci când Zelenski era acolo. La cei care au participat în august la acea întâlnire de la Washington, liderii europeni și ai instituții europene s-au mai adăugat doi, Polonia și Norvegia și atât. Trebuie să fim foarte coerenți, ar trebui să fim în proiect. Eu nu sunt adeptul, dată fiind o anume tip de experiență, nu sunt adeptul ideii să fii neapărat în poză, dar vreau să știu că sunt în proiect”, a explicat consilierul prezidențial.
Amintim că, în timpul negocierilor de pace de la Mar-a-Lago, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat Ucraina că a lansat un atac masiv cu aproape 100 de drone asupra reședinței președintelui Vladimir Putin. Ministrul rus a susținut că toate vehiculele aeriene fără pilot implicate în atac „au fost distruse”.
Lavrov a atenționat, de asemenea, că deși Rusia nu dorește să iasă din negocierile cu SUA, poziția Moscovei va fi reconsiderată. „Astfel de acțiuni nesăbuite nu vor rămâne fără răspuns. Țintele contraatacurilor și momentul în care acestea vor fi aplicate de Forțele Armate ale Rusiei au fost deja stabilite”, a avertizat șeful diplomației ruse.
Ştiri video recomandate
