Când apele s-au revărsat în orașul nepalez Trishuli, din districtul Nuwakot, cea mai mare parte a văii a dispărut în doar câteva minute, cu tot ce era în ea. Casele s-au prăbușit, podurile s-au rupt, iar nivelul râului Trishuli a crescut cu până la nouă metri în doar 30 de minute.
Dar, de la etajul al doilea al unei case turcoaz, o familie de cinci persoane privea cum dezastrul le înghițea orașul.
› Vezi galeria foto ‹
Ce s-a întâmplat în acea zi?
În dimineața în care a lovit viitura, râul a crescut atât de rapid încât oamenii au avut foarte puțin timp să reacționeze.
Lakshmi Pandey a spus că se afla la magazinul familiei, la aproximativ cinci minute de casă, când și-a dat seama că vine viitura.
„Am alergat înapoi cât de repede am putut, pentru că soacra mea și fiica mea erau acasă”, a declarat ea într-un interviu pentru The Economic Times, citat de ABC.
Femeia, mama a doi copii, i-a spus soacrei ei: „Vine viitura, trebuie să fugim”.
O viitură puternică produsă în amonte a adus un torent de gheață, stânci, noroi și resturi, care a săpat un culoar al distrugerii prin orașele și satele din văile țării.
În câteva minute, străzile au fost acoperite de apă.
Dar în interiorul casei turcoaz, aflată în apropierea malului râului, mama, soțul ei, fiica, socrii și vecinul lor au rămas blocați.
Fiul ei se afla la școală în acel moment.
De pe balcon, stând lângă mașina de spălat, au privit cum inundația distrugea parterul casei lor.
Într-un videoclip devenit viral, familia poate fi văzută strânsă în jurul balustradei balconului, în ceea ce a fost numit pe rețelele sociale „casa-minune” și „casa verde”.
„Apa lovea casa din ambele părți, iar întreaga casă a început să se zguduie; era exact ca zguduitura puternică pe care am simțit-o în timpul cutremurului din Nepal din 2015”, a spus ea.
În timp ce casele din jurul lor se prăbușeau sub forța inundației, cei doi soți au povestit că au simțit că nu mai aveau nicio șansă să supraviețuiască.
„M-am gândit că fiul meu va rămâne acum complet singur, orfan”, a declarat mama într-un interviu pentru Reuters.
„Ne-am gândit că, dacă supraviețuim, vom supraviețui cu toții, iar dacă murim, vom muri cu toții”.
Soțul ei, Prakash Pyakurel, și-a amintit că s-a gândit „acesta este sfârșitul” și a decis că familia ar trebui să rămână împreună în ceea ce păreau a fi ultimele lor clipe, în timp ce „rosteau numele lui Dumnezeu”.
În timp ce aștepta să fie salvată, mama a spus că își repeta: „Suntem cinci persoane, trebuie să avem răbdare”.
Imagini distribuite sâmbătă au arătat echipe de salvare folosind un pod improvizat pentru a ajunge la familie. Pe pereți se vedea noroi prins puțin sub nivelul balconului.
Mama a spus că patru vecini și-au riscat propriile vieți pentru a veni să-i salveze.
„Cumva, au reușit să ne scoată pe toți în siguranță”, a spus ea.
De ce casa turcoaz este încă în picioare?
Adrian McCallum, șeful departamentului de inginerie de la University of the Sunshine Coast, a spus că este posibil ca apa să fi putut curge pe sub casă, similar modului în care sunt construite casele tradiționale de tip Queenslander din Australia, reducând astfel presiunea exercitată asupra structurii.
„În mod esențial, casa turcoaz pare să fie construită pe stâncă și realizată din beton armat cu oțel”, a declarat el pentru ABC.
Casa pare să fi fost protejată de cursul principal al râului de un mic promontoriu care se extinde imediat în amonte, ceea ce este posibil să o fi protejat și de forța principală a inundației, a mai spus el.
Se presupune că dezastrul a fost declanșat după ce o parte dintr-un ghețar himalayan s-a desprins și s-a prăbușit în râul de dedesubt, provocând o viitură bruscă și o alunecare de noroi.
Până marți, bilanțul victimelor depășise 1.000 de morți, în timp ce echipele de salvare foloseau utilaje grele, elicoptere și excavatoare pentru a ajunge la miile de persoane care erau încă date dispărute de aproape o săptămână.
Sute de oameni rămân blocați în centrale hidroelectrice devastate, iar salvarea lor reprezintă principala prioritate a operațiunilor.
Echipe specializate de salvare din China, India și Nepal au construit poduri temporare pentru a ajunge în zone izolate și au săpat printre ruinele unor proiecte hidroelectrice, folosind excavatoare în încercarea de a-i salva pe cei aproape 300 de muncitori blocați în interiorul unor tuneluri.
Familia se întoarce în „casa-minune”
Luni, familia supraviețuitoare a revenit în casa turcoaz, care a rămas în picioare, pentru a evalua pagubele.
Ceea ce fusese orașul lor cu doar câteva zile înainte era acum un câmp de noroi.
Mama și-a exprimat recunoștința că familia ei, inclusiv fiul său, „a renăscut”.
