La aproape patru ani după ocuparea de către Rusia a centralei nucleare Zaporojie, mii de angajați au fugit sau s-au ascuns, iar în prezent au mai rămas doar 22 de specialiști nucleari acreditați, deși ar fi nevoie de sute pentru operarea în condiții de siguranță, a declarat un reprezentant al companiei ucrainene de stat Energoatom, la un briefing organizat luni la Kiev, scrie Kyiv Independent.
Centrala avea înainte de război 159 de specialiști licențiați, singurii autorizați să opereze direct cele șase reactoare.
Îniante de invazia Rusiei, instalația furniza peste o cincime din electricitatea necesară Ucrainei.
După ce Rusia a ocupat centrala în martie 2022, acesta fiind primul caz de ocupare militară a unei centrale nucleare la nivel global, mai mult de jumătate dintre angajați au plecat, inclusiv 122 de operatori licențiați, au comunicat ucrainenii.
Deficitul de personal și amenințările constante la adresa angajaților erodează siguranța nucleară, a avertizat Viacheslav Huba, consultant-șef la Energoatom.
"Asta arată o lipsă severă de personal calificat. Pentru șase unități, cel puțin trei operatori licențiați trebuie să fie în tură, în orice moment, pentru a asigura funcționarea în siguranță", a spus Huba. El a subliniat că este vorba despre "o muncă extrem de specializată", pentru care e nevoie de 10 ani de pregătire.
Din 2022, Rusia ar fi încercat să repornească centrala sub administrarea considerată ilegală de Kiev a companiei ruse de stat Rosatom și să o conecteze la rețeaua energetică rusă.
O repornire ar aduce însă riscuri nucleare majore, deoarece centrala se baza pe apă de răcire din rezervorul Kahovka, distrus între timp, a avertizat anterior Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), potrivit Energoatom.
Energoatom susține că angajații au fost supuși presiunilor, uneori fizice, pentru a semna contracte cu Rosatom.
În ciuda riscurilor, 2.500 ar fi refuzat, inclusiv 15 operatori de reactor licențiați. Mulți dintre ei s-au ascuns.
Cei care au refuzat ar fi fost torturați și reținuți ilegal, a mai spus Huba. În legătură cu această situație, organizația Legal Action Worldwide a depus pe 23 februarie o plângere la ONU în numele a 10 victime aflate în detenție. Organizația cere eliberarea acestora și o anchetă independentă, în contextul în care situația centralei este menționată în discuțiile de pace mediate de SUA între Ucraina și Rusia.
Kievul respinge ideea unei administrări comune
La conferința de luni s-a spus că, spre finalul anului trecut, a fost vehiculată o variantă susținută de SUA, ca centrala să fie operată împreună de Ucraina, Statele Unite și Rusia, iar beneficiile economice să fie împărțite între cele trei părți. Ucraina a respins ideea, considerând-o periculoasă și nerealistă.
Huba a spus că angajații care au reușit să scape nu s-ar mai întoarce să lucreze alături de personal Rosatom, de teamă să nu fie vizați de serviciul rus de securitate FSB.
"Centrala poate fi operată în siguranță doar de proprietarul ei legal, Ucraina. Orice discuție despre management comun sau proprietate împărțită cu Rusia este de neconceput", a afirmat el.
ONG: Zeci de angajați au fot reținuți și abuzați
O investigație a ONG-ului ucrainean Truth Hounds a stabilit că cel puțin 78 de angajați ai centralei ar fi fost reținuți ilegal și supuși torturii și abuzurilor, inclusiv electrocutare și înfometare. În timpul interogatoriilor, angajați Rosatom ar fi sprijinit agenți FSB, a declarat Roman Koval, șeful departamentului de cercetare al Truth Hounds.
Energoatom susține că cunoaște cazurile a 14 angajați aflați în detenție pe termen lung, dintre care 10 au fost condamnați în Rusia la pedepse între cinci și 25 de ani de închisoare, pe baza unor acuzații pe care Kievul le consideră fabricate: spionaj, terorism, înaltă trădare și sabotaj.
Într-un caz, un angajat ar fi fost bătut până la moarte într-o secție de poliție după ce a refuzat să coopereze cu autoritățile de ocupație, a declarat Alina Grigoras, șefa Unității pentru Teritorii Ocupate din cadrul misiunii ONU de monitorizare a Ucrainei, citată de Kyiv Independent.
"Mecanismele justiției se mișcă foarte încet, dar se mișcă. Chiar dacă nu putem aduce oamenii acasă azi, este important să lucrăm împreună la documentare, astfel încât să existe probe în viitor, când va avea loc un proces", a spus Grigoras la briefing.
Ştiri video recomandate
