Numeroase nave ale Rusiei, multe dintre ele vechi și aflate într-o stare precară, s-au adunat în apele occidentale, iar situația e tot mai îngrijorătoare. În timp ce lumea urmărește cu neliniște ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz, o altă criză maritimă se desfășoară chiar în Europa, scrie Politico.
Și aici este vorba tot despre geopolitică și despre un spațiu maritim restrâns, doar că navele nu sunt amenințate de atacuri cu drone. Ele stau pur și simplu pe loc, în așteptare, după ce Ucraina a lovit porturi rusești într-o încercare de a bloca flota din umbră a Moscovei, care ocolește regulile.
Blocajul creat în Golful Finlandei oferă o imagine clară a felului în care s-a deteriorat ordinea mondială.
Pe 7 aprilie, forțele armate ucrainene au anunțat că au atacat terminalul petrolier de la Ust-Luga, un port important situat pe coasta rusă a Golfului Finlandei. „Această instalație este un element important al infrastructurii de export de petrol a Rusiei, iar veniturile obținute de aici sunt folosite pentru susținerea agresiunii armate împotriva Ucrainei”, a transmis armata ucraineană.
Dar acesta a fost doar cel mai recent atac ucrainean asupra porturilor rusești care gestionează petrol, principala sursă de venit a Kremlinului. Cu două zile înainte de lovitura de la Ust-Luga, Ucraina atacase și portul Primorsk. Înainte de asta, Ust-Luga fusese lovit de cel puțin două ori, iar Primorsk o dată.
Ucraina a vizat și alte terminale petroliere rusești, însă Ust-Luga și Primorsk sunt deosebit de importante din cauza volumului mare de petrol care trece prin ele. Potrivit centrului de analiză Centre for Research on Energy and Clean Air, 20% din exporturile de petrol ale Rusiei pleacă din Ust-Luga, iar 22% din Primorsk.
Logica Kievului este clară. Dacă Moscova nu mai poate exporta petrol, nu își va mai putea finanța războiul brutal. Din același motiv, armata ucraineană a atacat și petroliere din flota din umbră a Rusiei. „Forțele de Apărare ale Ucrainei vor continua să lovească obiective-cheie ale inamicului, atât în teritoriile ucrainene ocupate temporar, cât și pe teritoriul Federației Ruse, până când agresiunea armată împotriva Ucrainei va fi complet oprită”, a transmis armata ucraineană după atacul din 7 aprilie.
Până acum, strategia Kievului a avut rezultate, dar a dus la un blocaj maritim major
În mai multe zile din ultimele săptămâni, nicio navă nu a reușit să acosteze la Ust-Luga și Primorsk, iar chiar și acum activitatea celor două porturi este mult redusă. Pe 10 aprilie, doar două nave au reușit să acosteze la Primorsk, iar până în 27 aprilie, nu mai este programată nicio altă acostare. Ust-Luga a primit între timp câteva nave, dar numărul lor rămâne mult sub nivelul obișnuit.
Chiar dacă aceste atacuri au avut succes din punct de vedere strategic, ele au dus și la un blocaj maritim important în Golful Finlandei, unde sistemele de urmărire a traficului naval arată grupuri de nave, în special petroliere, ancorate în această zonă relativ mică.
Explicația este simplă: navele care așteaptă să încarce petrol rusesc nu au altă variantă decât să rămână pe loc. Vasele care operează legal pot fi redirecționate rapid către alte porturi sau alte curse, însă navele din flota din umbră funcționează în afara sistemului oficial de transport maritim și evită alte porturi de teamă să nu fie reținute. Tot ce pot face este să aștepte până când Ust-Luga și Primorsk vor fi reparate.
Astfel, zeci de nave au rămas blocate în Golful Finlandei, aproximativ 40 doar în zona economică exclusivă a Estoniei, iar restul în cea a Finlandei. Este o imagine neobișnuită: nave care încalcă regulile, multe dintre ele aflate sub sancțiuni și într-o stare tehnică slabă, stau ancorate în largul coastelor baltice ale Europei, în timp ce porturile rusești sunt reparate.
„Din punct de vedere al securității, este mai bine ca navele să rămână în zona de ancoraj decât să li se permită să se deplaseze liber”, a declarat Regina Palandi-Paju, adjunctă a directorului pentru coordonarea securității naționale și apărării din Estonia. „Riscul unei eventuale poluări a mediului rămâne o preocupare, având în vedere situația generală, iar noi monitorizăm atent tot ce se întâmplă.”
Din fericire, „până acum nu există un impact semnificativ asupra mediului”, a spus oficialul estonian. Totuși, dacă una dintre nave ar produce o scurgere petrolieră în această perioadă de staționare, Estonia și Finlanda ar fi cele care ar trebui să curețe zona.
Nimeni nu știe exact cât va mai dura această situație, dar până când porturile nu vor redeveni complet funcționale, Finlanda și Estonia vor trebui să suporte acești vizitatori nedoriți. Cele două țări nu pot decât să spere că niciuna dintre nave nu va provoca scurgeri și că nu va încerca să profite de context.
Simplul fapt că un număr atât de mare de nave afiliate Rusiei stau blocate în apele Occidentului este, în sine, o situație îngrijorătoare.
Este, de altfel, o imagine concentrată a lumii de azi: Rusia a încălcat Carta ONU prin invadarea Ucrainei și își finanțează războiul ilegal exportând petrol cu ajutorul unor nave care încalcă regulile maritime. Ca răspuns, majoritatea statelor membre ONU nu au reușit nici măcar să ofere Ucrainei sprijinul la care ar avea dreptul potrivit aceleiași Carte, astfel că armata ucraineană a fost împinsă să găsească metode creative, aflate la limita a ceea ce permite dreptul internațional.
Toate acestea au făcut ca o flotă care operează în afara regulilor să ajungă în apele a două dintre puținele state care încă respectă cu strictețe legea internațională.
Ştiri video recomandate
