Marine Le Pen a primit undă verde marți, din partea justiției franceze, pentru o nouă candidatură la alegerile prezidențiale din Franța. Reprezentanta partidului „Adunarea Națională („Rassemblement National” - RN), de extremă dreapta, din Franța, are acum drum liber pentru cursa prezidențială, ceea ce provoacă noi îngrijorări la Bruxelles, după ce oficialii UE speraseră inițial că Le Pen îi va ceda locul mai tânărului lider al RN, Jordan Bardella, informează Politico.
Marine Le Pen, a fost condamnată marți, în apel, la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, iar unul va fi executat sub supraveghere electronică. Instanța i-a aplicat și o amendă de 100.000 de euro. De asemenea, instanța a decis că lidera extremei drepte și-a executat deja perioada efectivă de ineligibilitate, astfel că poate candida la viitoarele alegeri prezidențiale.
Le Pen a anunțat că va candida anul viitor, la alegerile prezidențiale din Franța, în ciuda faptului că e obligată să poarte o brățară electronică.
„Vreau să parcurg toate căile de atac pentru a-mi putea apăra nevinovăția. Sunt candidată în această seară”, a declarat Le Pen, care a adăugat că va formula recurs la Curtea de Casație.
„Am spus că nu voi face campanie purtând o brățară electronică. Însă, deoarece am posibilitatea de a formula recurs la Curtea de Casație (...) iar recursul suspendă efectele deciziei, voi face campanie fără brățară electronică”, a precizat ea.
Marine Le Pen a lăudat „eficiența” tandemului cu Jordan Bardella și confirmă că acesta va fi prim-ministru dacă va câștiga în 2027.
„Cred că Bardella e mai moderat decât Marine Le Pen”
Deși mulți oficiali UE și analiști politici au arătat că o victorie în alegerile prezidențiale 2027 din Franța a candidatului Adunării Naționale (RN)- indiferent că acesta ar fi Le Pen sau Bardella - ar avea consecințe profunde asupra Uniunii Europene, oficialii de la Bruxelles și europarlamentarii citați de Politico au arătat că Bardella, care, la 30 de ani, e actualul președintel al RN, e considerat „mai pragmatic” și mai puțin „ideologizat”, comparativ cu Marine Le Pen.
„Ceea ce ne îngrijorează e amenințarea extremei drepte, atacul asupra drepturilor cetățenilor din UE și asupra politicilor de care beneficiază acești cetățeni. Vom lupta, indiferent care va fi numele și prenumele (persoanei care va ajunge la Palatul Elysee - reședința președintelui Franței - n.r.)”, a spus lidera grupului socialiștilor și democraților din Parlamentul European, Iratxe Garcia
Dirk Gotink, un europarlamentar olandez din grupul Popularilor Europeni a afirmat, în același context: „Indiferent de cine candidează, sunt încă departe de a avea un program economic credibil”.
„Cred că Bardella e mai moderat decât Marine Le Pen”, a spus Željana Zovko, europarlamentar croat și vicepreședintă al grupului Popularilor Europeni. „Marine Le Pen încă mai poartă moștenirea tatălui său”, a adăugat Zovko, cu referire la fostul lider al Frontului Național (vechea denumire a Adunării Naționale din prezent), Jean-Marie Le Pen, negaționist al Holocaustului.
În același timp, Zovko a apreciat că Bardella nu va reuși să aibă o atitudine similară cu cea a Giorgiei Meloni, în special pe teme precum apărarea europeană sau extinderea UE.
O victorie a Adunării Naționale la alegerile din 2027 - indiferent că ar fi vorba de Le Pen sau Bardella - ar marca însă „sfârșitul proiectului european, așa cum îl cunoaștem azi”, a mai spus Zovko.
Spre deosebire de Le Pen, Bardella nu a cerut desființarea Comisiei Europene sau scoaterea Franței din UE („Frexit”)
Europarlamentarul leton Ivars Ījabs, din cadrul grupului Renew Europe, l-a calificat pe Bardella drept un „politician foarte talentat” și că țările baltice „vor colabora cu orice fel de lider francez”, strict din pragmatism. În același timp, europarlamentarul a admis că Bardella este „sceptic în privința NATO” și a amintit că actualul lider francez de extremă dreapta a susținut retragerea Franței din comandamentul operațiunilor militare ale Alianței.
„Între cei doi, Bardella e preferatul, dar Bardella încă reprezintă o ruptură majoră în ceea ce privește relația istorică pe care Franța o are cu UE”, a spus analistul politic Mujtaba Rahman, reprezentant pentru Europa, în cadrul grupului de analize strategice Eurasia Group.
Astfel, spre deosebire de Marine Le Pen, Bardella nu a cerut niciodată desființarea Comisiei Europene sau nu a pledat în favoarea ieșirii Franței din UE (le „Frexit”), sau din zona euro.
Jordan Bardella și Marine Le Pen au, de asemena, viziuni total opuse în privința reducerii vârstei de pensionare din Franța, un subiect care i-a dinamitat președinția lui Emmanuel Macron.
Le Pen a făcut din revenirea la sistemul de pensii francez generos de dinainte de Macron un fundament al campaniei sale. Ea s-a angajat că va elimina reformele și că va menține vârsta de pensionare de 62 de ani.
Spre deosebire de Marine Le Pen, Bardella nu pare deloc interesat să mențină această promisiune și a spus că politica de pensii este încă „un punct de dezbatere”. Oficiali apropiați de Jordan Bardella analizează acum un plan de eliminare a unei reguli care le permite persoanelor să se pensioneze cu pensia integrală la 67 de ani, chiar dacă nu au cotizat suficient pentru a îndeplini altfel condițiile necesare.
