Creșterea numărului de drone care intră în spațiul aerian al țărilor baltice a făcut ca aceste state să fie tot mai interesate de experiența acumulată de Ucraina în peste patru ani de război cu Rusia și să ceară ajutor Kievului pentru construirea de adăposturi, scrie Politico.
În ultimele săptămâni, companii din țările baltice au discutat cu producători ucraineni din industria de apărare și cu experți în protecție civilă despre cumpărarea unor astfel de adăposturi. Informația a fost confirmată de Ihor Fedirko, șeful uneia dintre cele mai importante organizații ale industriei de apărare din Ucraina.
„Da, este adevărat”, a declarat Fedirko, directorul Consiliului Ucrainean al Industriei de Apărare, într-un interviu acordat Politico la Forumul GLOBSEC de la Praga. „Nu sunt țări mari. Încearcă să găsească cele mai bune soluții împotriva agresiunii ruse, dacă aceasta va avea loc. Vor să-și țină oamenii în siguranță.”
Săptămâna trecută, președintele și premierul Lituaniei au fost duși în buncăre subterane, iar locuitorilor din Vilnius li s-a cerut să se adăpostească, după ce o dronă a intrat în spațiul aerian al țării.
Ministerul Apărării din Lituania a transmis că drona a fost observată lângă granița cu Belarus. Ministerul a confirmat și că misiunea NATO de poliție aeriană în zona baltică a fost activată. Autoritățile militare au spus că incidentul seamănă cu cele observate recent în Letonia și Estonia.
Discuțiile despre adăposturi arată îngrijorarea tot mai mare de pe flancul estic al NATO față de atacurile Rusiei cu drone împotriva Ucrainei. Există temeri că un atac limitat sau o dronă ajunsă din greșeală peste graniță ar putea pune presiune mare pe sistemele de apărare încă din primele momente ale unei crize.
În acest context tensionat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, merg marți în Lituania pentru discuții cu premierul Inga Ruginienė și cu alți lideri baltici.
Ministrul eston al Apărării, Hanno Pevkur, a declarat pentru Politico că Estonia este pregătită de mult timp pentru eventuale atacuri rusești și are experiența necesară pentru a-și proteja populația. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Lituaniei a spus că nu are informații despre discuțiile privind cumpărarea de adăposturi, dar a precizat că experiența Ucrainei este foarte importantă pentru pregătirea Lituaniei și pentru îmbunătățirea sistemelor de protecție civilă. Același purtător de cuvânt a adăugat că Lituania ajută la construirea de adăposturi în Ucraina, printr-un program al Uniunii Europene.
Ministrul de Externe al Letoniei nu a răspuns solicitării de comentarii.
„Știm că balticii au mecanisme de evacuare, deci sunt bine pregătiți”, a spus Fedirko. „Dar știu și că primele ore ale unei agresiuni vor fi cu adevărat periculoase.”
Iuri Rizenkov, directorul general al Metinvest, unul dintre cei mai mari producători de oțel din Ucraina, a spus că firma sa a avut discuții preliminare cu guvernele baltice despre construirea de adăposturi pentru protecția împotriva atacurilor cu drone.
Compania Metinvest, al cărei principal acționar este Rinat Ahmetov, unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina, a început să construiască adăposturi după invazia rusă pe scară largă din februarie 2022. La început, compania s-a concentrat pe adăposturi pentru civili. Acum, Metinvest construiește și adăposturi pentru pozițiile ucrainene de pe front, atât la suprafață, cât și sub pământ, pentru protecție împotriva rachetelor și dronelor.
Creșterea numărului de drone care intră în spațiul aerian al țărilor baltice, inclusiv drone ucrainene deviate de la traseu cel mai probabil de interferențe rusești, a făcut ca experiența Ucrainei să fie tot mai căutată. „Oricine poate construi un adăpost, dar ceea ce contează este experiența tactică”, a spus Rizenkov.
Rusia încearcă tot mai des să copleșească apărarea antiaeriană a Ucrainei cu valuri de drone și rachete. Moscova lansează sute de drone Shahed, de fabricație iraniană, împreună cu rachete balistice și de croazieră. „Rușii lansează peste 700 sau 800 de drone într-o singură noapte”, a spus Fedirko. „Pentru țări care nu sunt la fel de mari ca Ucraina, acest lucru ar fi un dezastru.”
Oficialii baltici se tem că țările lor, fiind mai mici și având populații concentrate în orașe, ar avea foarte puțin timp și spațiu pentru a reacționa în cazul unui atac major.
„Aceasta este noua realitate cu care se confruntă statele baltice”, a declarat ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas, într-un interviu televizat. „Trebuie să ne adaptăm.”
Teama tot mai mare se vede chiar și pe piața imobiliară. La Vilnius, după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, au apărut anunțuri pentru proprietăți cu subsoluri și spații subterane fortificate, prezentate ca posibile adăposturi în caz de bombardamente sau atacuri cu drone.
„Este un coșmar și îi înțeleg”, a spus Fedirko. „Vor să-și protejeze oamenii în primele ore după o posibilă invazie rusă.”
Pe măsură ce Rusia produce tot mai multe drone, iar serviciile europene de informații avertizează că Moscova ar putea deveni o amenințare militară directă pentru NATO în următorii ani, guvernele de pe flancul estic al alianței încearcă să folosească rapid experiența Ucrainei.
„Suntem gata să îi ajutăm”, a spus Fedirko, „și cred că putem face acest lucru și în domeniul adăposturilor.”
Ştiri video recomandate
