Antena 3 CNN Externe Războiul Le Pen vs. Bardella. Extremiștii de dreapta din Franța nu se pot pune de acord dacă Vladimir Putin e sau nu un dușman

Războiul Le Pen vs. Bardella. Extremiștii de dreapta din Franța nu se pot pune de acord dacă Vladimir Putin e sau nu un dușman

Adrian Dumitru
7 minute de citit Publicat la 23:45 01 Feb 2026 Modificat la 23:48 01 Feb 2026
Jordan Bardella
Foto: Getty Images

Partidul de extremă dreapta din Franța, Rassemblement National (Adunarea Națională; a nu se confunda cu camera inferioară a Parlamentului Franței – n. red.) are o șansă reală de a câștiga președinția republicii anul viitor, însă chestiunea care încă divide profund mișcarea extremistă este poziția față de dictatorul rus, Vladimir Putin, scrie Politico.

Liderii RN nu se pot pune de acord dacă Vladimir Putin este un dușman sau nu. Odinioară partidul era cel mai pro-rus partid din Franța, Marine Le Pen având chiar legături importante cu Vladimir Putin.

Înainte de alegerile din 2017, ea a mers chiar la Moscova pentru a se întâlni cu Putin. De când Kremlinul a ordonat invadarea Ucrainei, însă, partidul și-a schimbat discursul, condamnând invazia.

Problema nu a dispărut, însă. Garda veche a partidului, o grupare mai tradiționalistă, încă repetă punctajul de propagandă al Moscovei, iar acum se află într-o luptă de putere cu o facțiune mai tânără și mai pro-Ucraina.

Este vorba de o luptă ideologică cu implicații uriașe nu doar pentru Franța, dar și pentru întreaga arhitectură de securitate a Europei. Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană și una dintre cele două state europene cu arme nucleare din NATO.

În prezent, Franța este implicată puternic pentru obținerea de garanții de securitate pentru Ucraina, iar Emmanuel Macron s-a dovedit a fi unul dintre cei mai de nădejde aliați ai țării invadate.

O administrație pro-rusă la Paris începând din 2027 ar pune în pericol grav ordinea stabilă din interiorul NATO.

Cele trei grupări din RN

Politico a discutat cu șase membri ai RN, toți apropiați de liderii partidului și care reprezintă ambele părți ale disputei.

Remarcile lor dezvăluie că există o aripă a partidului reunită în jurul lui Jordan Bardella, tânărul politician de 30 de ani care ar putea deveni viitorul președinte al Franței și care spune că Rusia este o amenințare pentru Europa.

În opoziție, tabăra tradiționalistă se aliniază propagandei Kremlinului, conform căreia extinderea NATO în est a dus la declanșarea războiului. Fiecare dintre cele două grupuri susține că celălalt este o mișcare minoritară.

Un oficial de apărare francez, implicat direct în politicile militare ale țării, a descris partidul ca fiind efectiv rupt în trei – „O grupare tradițională pro-rusă, condusă de europarlamentarul Thierry Mariani, și o grupare pro-Ucraina, pro-occidentală apropiată de liderul Jordan Bardella, condusă oficialde europarlamentarul Romain Thionnet”.

„Între cele două, există o grupare care nu e neapărat interesată de subiect. Sunt fundamental pro-ruși, dar înțeleg că această chestiune nu le face bine din punct de vedere electoral”, a adăuga oficialul citat.

Totuși, viitorul partidului va depinde mult de cine urmează să candideze în alegerile prezidențiale de la anul. Bardella conduce în sondaje, în prezent, însă Marine Le Pen ar vrea și ea să candideze din nou.

În prezent, ea încearcă să scape de o interdicție electorală impusă după ce a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri. Dacă Le Pen câștigă la apel, este foarte probabil că ea va fi candidata partidului.

În timp ce Bardella se profilează ca un lider „anti-Putin”, Le Pen provine din tradiția gaullistă ostilă Statelor Unite și care a promovat relații mai bune cu Uniunea Sovietică.

Le Pen a promis să retragă Franța din comanda integrată a NATO și încă nu a reușit să scape de stigmatul unui împrumut de mai multe milioane de euro luat, în 2014, de la bancă cu legături cu Kremlinul.

„Politica externă va fi diferită în funcție de cine va fi candidatul în 2027. Marine este complet tributară tradiției gaulliste, în timp ce Jordan este pe o linie atlanticistă”, spune un membru RN de rang înalt, sub rezerva anonimatului.

Rebranding-ul lui Bardella

Pentru RN, slăbirea retoricii pro-Kremlin a fost un pilon cheie al strategiei sale de a intra în mainstream-ul politic.

Obiectivul a fost ca partidul să poată să devină frecventabil pentru un număr mai mare de votanți dar și să obțină o credibilitate mai mare.

Parțial pentru acest motiv, formațiunea a făcut un spectacol mediatic, în 2023, din plata controversatului său împrumut luat de la o bancă cu legături cu Rusia putinistă.

Invazia rusească din Ucraina a accelerat această schimbare de atitudine. Anul trecut, europarlamentarii francezi ai RN s-au abținut de la votul pe rezoluțiile Parlamentului European pe tema războiului din Ucraina, în timp ce, la Paris, parlamentarii extremiști de dreapta s-au abținut și ei la votul simbolic din Parlament pe tema sprijinului politic și militar pentru Ucraina.

Chiar și sprijinul lui Bardella pentru Ucraina are niște limite bine definite. El și-a exprimat constant opoziția față de trimiterea de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina și se opune și desfășurării de trupe franceze pe teritoriul unei Ucraine post-război, cu excepția cazului în care există un mandat al ONU.

„Începând din 2022, Marine Le Pen și Jordan Bardella și-au redus drastic retorica pro-rusă. Tăcerea lor pe teme pro-Rusia a devenit asurzitoare.

Jordan Bardella este, probabil, cel care a mers cel mai departe în această atitudine. Asta și pentru că nu are același anturaj pro-rus pe care îl are Le Pen”, spune Olivier Schmitt, șeful de cercetare al Institutului pentru Operațiuni Militare de la Royal Danish Defence College.

„Schimbarea de atitudine este în mod evident tactică pentru că o majoritate covârșitoare a populației franceze sprijină Ucraina”.

Bardella este europarlamentar și a fost ales președinte al RN în 2021. De atunci, a devenit imaginea rebranding-ului partidului. În 2023, el declara într-un interviu pentru presa franceză, că în Europa există o „naivitate colectivă” cu privire la intențiile lui Vladimir Putin.

În decembrie, parlamentarii RN au aprobat o accentuare a cheltuielilor Franței cu apărarea, o decizie caracterizată de guvernul de la Paris drept necesară pentru a preîntâmpina un posibil război Rusia-NATO.

„În dezbaterile pe această lege, RN a sprijin o schimbare de format a forțelor armate parțial pentru că amenințarea reprezentată de Rusia este reală și pentru că există ipoteza indezirabilă a unui conflict de mare intensitate cu Rusia.

Totuși, noi nu acceptăm că acest șoc trebuie prezentat ca inevitabil și credem că ar trebui să lucrăm să-l prevenim”, a declarat Thionnet, care este unul dintre principalii sfătuitori ai lui Bardella pe teme de politici de apărare.

Spre deosebire de președintele Emmanuel Macron, însă, nici măcar cea mai pro-Ucraina facțiune din RN nu vrea să califice Rusia ca un „pericol existențial” pentru Franța.

Thionnet spune, de asemenea, că poziția dură pro-rusă a lui Mariani este „izolată” în partid.

„Pe această temă specifică, Thierry Mariani are o opinie personală care nu reprezintă poziția partidului”.

Mariani a călători în Crimeea după ce aceasta a fost anexată la Rusia și a spus, după ce Kremlinul a invadat la scară largă că „ambele țări au provocat războiul”.

Chiar și astăzi, el are apariții în media ruse, iar recent a sugerat că președinții Macron și Zelenski „au un interes” să continue războiul.

„Poziția partidului pune la îndoială ideea că Rusia este o amenințare «existențială» la adresa Franței, așa cum e islamismul, dar afirmă că ea este, într-adevăr, o amenințare multidimensională”.

Obiceiurile vechi dispar greu

În ciuda încercărilor lui Bardella de a schimba fața partidului, garda sa veche rămâne influentă. Majoritatea personajelor pro-ruse sau cu legături cu Rusia nu au fost încă marginalizate.

Patrice Hubert, care a fost persoana de contact a partidului la Moscova în anii 2010, a fost numit director general, toamna trecută.

În ciuda retoricii sale pro-Kremlin, Mariani a fost și el nominalizat să fie candidatul formațiunii la primăria Parisului.

„Poziția istorică a RN este încă de non-aliniament cu NATO și Europa și împotriva unei armate europene”, a declarat el pentru Politico.

Conform presei franceze, Philippe Olivier, unul dintre cei mai apropiați sfătuitori ai Marinei Le Pen, și-a exprimat iritarea față de abordarea lui Thionnet.

Un alt membru al partidului l-a descris pe Bardella ca fiind un „atlanticist”. Partidul vede asta ca pe o insultă, având în vedere istoricul său anti-american dur.

„Rețelele pro-ruse ale RN sunt structurate de decenii întregi și este probabil că ele vor mai dura multă vreme”, adaugă Schmitt, expertul de la Royal Danish Defence College.

În ce privește NATO, poziția partidului rămâne fluidă – deși încă are pe agendă ieșirea din comanda integrată, Thionnet s-a angajat că o Franță sub conducerea partidului său nu se va retrage brusc din alianța occidentală.

„Retragerea din comanda integrată a NATO nu va fi dezordonată și nu punem la îndoială angajamentul Franței față de aliații noștri sau față de articolul 5”, a declarat el, referindu-se la prezența militarilor francezi în state de pe flancul estic, precum România sau Estonia.

În ultimele luni, în timp ce războiul din Ucraina s-a tot lungit, formațiunea extremistă a încercat să se profileze ca o adeptă a păcii, iar membrii ei de rang înalt spun că Franța trebuie să fie prudentă și să nu provoace Rusia.

În ce privește desfășurarea trupelor franceze într-o Ucraină post-război, „Marine Le Pen deja a spus că acceptă doar o participare în bază unui mandat de menținere a păcii ONU”, accentuează Renaud Labaye, secretarul general al RN.

„Dacă se va face sub mandat NATO, nu putem să o luăm în considerare. Ar fi ca și cum fluturăm steagul roșu în fața Rusiei, iar ăsta e unul dintre factorii care au declanșat războiul”.

În ultimul an, parlamentarii RN l-au acuzat frecvent pe Macron că „susține războiul” și că folosește războiul din Ucraina pentru a „ascunde sub preș” problemele interne ale Franței.

În decembrie, spre deosebire de majoritatea celorlalți parlamentari care au luat cuvântul în plen, Le Pen abia dacă a menționat Rusia într-un discurs pe tema cheltuielilor militare franceze și contextului internațional – preferând, în loc, să critice Comisia Europeană pentru că „încearcă să confiște prerogative naționale în domeniul apărării”.

„După acest discurs, vedem că principalul dușman al lui Le Pen este Europa, nu Rusia”, a declarat un al doilea oficial francez din domeniul apărării, sub rezerva anonimatului.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Longevity Magazine

Parteneri
x close