După atacul Statelor Unite asupra Venezuelei și capturarea lui Nicolas Maduro, Cuba se confruntă cu cea mai gravă criză geopolitică din ultimele decenii. Alianța care a ținut economia insulei pe linia de plutire riscă să se destrame, iar la Havana se discută deschis despre posibilitatea ca următoarea țintă a administrației Trump să fie chiar Cuba, scrie CNN.
Timp de luni de zile, în timp ce armata americană se pregătea să lovească Venezuela, întrebarea de pe buzele multor cubanezi este asta: „Suntem noi următorii?”
După atacurile devastatoare asupra bazelor militare venezuelene și capturarea „chirurgicală” a liderului Nicolas Maduro de către forțele speciale americane, Cuba pare să fi intrat direct în vizorul administrației Trump.
Capturarea lui Maduro reprezintă o răsturnare de situație seismică pentru guvernul comunist de la Havana, care timp de decenii s-a bazat pe pachete masive de ajutor din partea aliatului sud-american bogat în petrol pentru însăși supraviețuirea insulei.
La un protest organizat sâmbătă în fața Ambasadei SUA din Havana, președintele cubanez Miguel Diaz-Canel, într-un gest de sfidare, a promis că alianța Cuba–Venezuela nu va cădea fără luptă.
„Pentru Venezuela, desigur pentru Cuba, suntem dispuși să ne dăm chiar și viața, dar cu un cost mare”, a declarat Diaz-Canel.
Totuși, cubanezii cu care am vorbit după atacuri păreau mai degrabă șocați de cât de ușor armata americană a reușit să-l captureze pe Maduro fără nicio pierdere de personal american.
„Timp de decenii, mai întâi (fostul lider venezuelean Hugo) Chavez și apoi Maduro au avertizat asupra unei intervenții americane”, a spus un locuitor din Havana, care a cerut să rămână anonim. „Dar când s-a întâmplat în sfârșit, nimeni nu era pregătit pentru asta. Venezuelanii aveau miliarde de dolari pentru a-și echipa armata. Noi nu avem”.
Atacul asupra Venezuelei pare să fi avut deja un cost ridicat pentru Cuba. Președintele Donald Trump a declarat sâmbătă pentru New York Post: „Știți, mulți cubanezi și-au pierdut viața aseară. … Îl protejau pe Maduro. Nu a fost o mișcare bună”.
Guvernul cubanez a anunțat duminică, într-o postare pe Facebook, că 32 de cetățeni cubanezi au fost uciși în timpul operațiunii, „în acțiuni de luptă, îndeplinind misiuni în numele Forțelor Armate Revoluționare și al Ministerului de Interne, la solicitarea omologilor din țara sud-americană”. Autoritățile au decretat două zile de doliu național.
Pare a fi prima confruntare armată directă, după decenii, între foștii adversari din perioada Războiului Rece.
Evenimentul confirmă, de asemenea, ceea ce se bănuia de mult timp: cercul de securitate al lui Maduro era format din cubanezi. Diplomați străini aflați la Caracas mi-au spus ani la rând că garda personală a lui Maduro vorbea spaniola cu accent cubanez și că liderul venezuelean, care a studiat la Havana în tinerețe, avea mai multă încredere în consilierii cubanezi decât în propriii oameni.
Capturarea lui Maduro pune acum în pericol o alianță veche de decenii, care a salvat Cuba de la ruină economică totală după prăbușirea fostului său susținător economic, Uniunea Sovietică.
Ani la rând, mai întâi Chavez și apoi Maduro au trimis miliarde de dolari sub formă de petrol pentru a susține guvernul cubanez, în schimbul unui flux aparent nesfârșit de consilieri cubanezi în domeniul informațiilor, economiei și al sănătății.
Chavez, înainte de a muri de cancer în 2013, după luni de tratament în spitale cubaneze, declara că Cuba și Venezuela nu sunt două națiuni, ci la gran patria – o singură patrie.
De-a lungul anilor în care am călătorit frecvent între Cuba și Venezuela, era greu de spus unde începea una și unde se termina cealaltă. Odată am întâlnit un detașament de soldați venezueleni care construiau un pod în provincia cubaneză Guantanamo. Când i-am întrebat de cât timp sunt acolo, oficialul venezuelean responsabil, frustrat de lipsa de materiale, mi-a răspuns scurt: „Prea mult!”
De cele mai multe ori, când vizitam clinici din cele mai sărace cartiere ale Caracasului, întâlneam medici cubanezi. Odată, în timpul unei relatări despre tulburările politice din Venezuela, eu și cameramanul meu am fost reținuți timp de patru ore, sub soarele arzător, de temuta poliție secretă venezueleană, Sebin.
Ne-au amenințat că ne vor interoga și maltrata pentru că ar fi fost „spioni americani”, dar ne-au eliberat brusc după ce au văzut legitimația mea de rezident cubanez.
După moartea lui Chavez, Cuba a decretat doliu oficial la un nivel atât de ridicat încât, în grădinița fiicei mele, care avea atunci doi ani, cântatul a fost interzis în acea zi. Ulterior, Cuba l-a declarat pe Chavez cel mai ferm aliat al insulei de la revoluția cubaneză încoace și i-a acordat cetățenia cubaneză, devenind singurul străin care a primit această distincție după revoluționarul argentinian Ernesto „Che” Guevara.
Însă parteneriatul simbiotic dintre Venezuela și Cuba se confruntă cu presiuni fără precedent în cel de-al doilea mandat al lui Trump și ar putea ajunge în curând la punctul de rupere. Invocând o nouă doctrină Monroe, Trump a promis că nu va tolera, în emisfera vestică, țări cu interese și obiective contrare celor ale Statelor Unite.
„Succesul rapid al operațiunilor militare americane pentru înlăturarea lui Maduro nu poate decât să îi încurajeze pe promotorii schimbării de regim din administrația Trump să pună alte țări din America Latină în vizor, începând cu Cuba”, a declarat pentru CNN Peter Kornbluh, coautor al cărții Back Channel to Cuba: The Hidden History of Negotiations Between Washington and Havana.
Această escaladare a tensiunilor nu putea veni într-un moment mai prost pentru cubanezi.
Deja, în cele mai multe zile, mari părți ale insulei sunt cufundate în pene de curent prelungite, din cauza lipsei de combustibil și a centralelor electrice îmbătrânite, care se defectează tot mai des. La fiecare jurnal de știri al televiziunii de stat, apare un oficial care vorbește despre evoluția situației energetice ca și cum ar prezice vremea. Lipsurile alimentare, cândva atenuate de sistemul de raționalizare al statului, amenință acum să împingă milioane de cubanezi spre malnutriție.
În decembrie, un comentator guvernamental de la televiziunea de stat a stârnit furia populației când le-a recomandat cubanezilor să renunțe la consumul de orez.
Însă amenințarea reală a unei intervenții militare ar putea deveni curând realitate, deoarece destrămarea alianței cu Venezuela ar lăsa Cuba mai izolată decât oricând de la căderea Uniunii Sovietice.
Pentru susținătorii schimbării de regim din administrația Trump, oportunitatea de a elimina definitiv un adversar aflat la doar 90 de mile de Statele Unite ar putea fi irezistibilă.
Nu este clar dacă amenințările vor fi suficiente pentru a forța Havana să cedeze presiunilor americane, să elibereze deținuții politici și să organizeze alegeri multipartite.
„Nu a existat niciodată un moment în care să nu ne confruntăm cu posibilitatea unei invazii”, a precizat recent, un oficial cubanez.
Ştiri video recomandate
