Europa se pregătește pentru mai mulți ani de creștere economică modestă. Potrivit celor mai recente estimări ale Fondului Monetar Internațional (FMI), economia zonei euro va avansa cu puțin peste 1% pe an până în 2031. În schimb, mai multe state europene mai mici sunt așteptate să înregistreze ritmuri de creștere de peste două ori mai mari decât media zonei euro.
Conform raportului World Economic Outlook, citat de Euronews, FMI estimează că zona euro va avea o creștere economică medie de 1,2% pe an în perioada 2027-2031, cel mai bun an urmând să fie 2028, când avansul este estimat la doar 1,4%.
La nivelul întregii Uniuni Europene, creșterea economică medie este prognozată la 1,44% pe an, cu un vârf de aproximativ 1,6% în 2028.
Prin comparație, economia mondială este așteptată să crească cu aproximativ 3,2% anual în aceeași perioadă. Asia emergentă și în curs de dezvoltare ar urma să înregistreze un avans de 4,6%, India de 6,5%, iar Africa Subsahariană de aproximativ 4,6%.
În acest context, un grup de state europene din zona Mediteranei, Balcanii de Vest și Europa de Est se remarcă prin perspective economice mult peste media europeană.
România, peste media Uniunii Europene
Potrivit estimărilor FMI, România va avea o creștere economică medie de 2,83% pe an în perioada 2027-2031, aproape dublă față de media Uniunii Europene, estimată la 1,44%.
Cu toate acestea, țara noastră nu intră în topul primelor cinci economii europene cu cele mai rapide ritmuri de creștere.
Top 5 economii cu cea mai rapidă creștere din Europa în următorii cinci ani
5. Republica Moldova – reformele și apropierea de Uniunea Europeană susțin economia
Republica Moldova este așteptată să înregistreze o creștere economică medie de 3,5% pe an între 2027 și 2031, cel mai bun rezultat fiind estimat pentru 2028, cu aproximativ 3,7%.
Relansarea vine după o perioadă dificilă, marcată de războiul de la graniță, criza energetică și seceta, factori care au redus aproape la zero creșterea economică în 2024.
Potrivit FMI, revenirea este susținută de finanțarea europeană și de reformele necesare aderării la Uniunea Europeană. După obținerea statutului de țară candidată în 2022 și deschiderea negocierilor de aderare în 2024, Republica Moldova beneficiază de fonduri importante prin Planul de Creștere al UE.
Consumul gospodăriilor, alimentat de majorarea salariilor reale și de remitențele care reprezintă aproximativ o zecime din PIB, contribuie semnificativ la avansul economiei. De asemenea, sectorul IT și serviciile sunt printre principalele motoare ale creșterii.
FMI avertizează însă că principalele riscuri rămân evoluția războiului din Ucraina și eventualele întârzieri în implementarea reformelor asumate în relația cu Uniunea Europeană.
4. Serbia – investițiile publice impulsionează economia
Serbia ocupă locul patru, cu o creștere economică medie estimată la 3,52% pe an.
Principalul motor al economiei este valul de investiții publice generat de organizarea Expo 2027, eveniment care va avea loc la Belgrad și este așteptat să atragă milioane de vizitatori.
Autoritățile investesc masiv în autostrăzi, căi ferate și proiecte de regenerare urbană, în timp ce exporturile din industrie și investițiile chineze în exploatarea cuprului contribuie la dinamica economiei.
FMI apreciază că Serbia și-a consolidat stabilitatea macroeconomică prin reducerea inflației și menținerea disciplinei fiscale. Totuși, instituția avertizează asupra riscurilor generate de tensiunile politice dinaintea alegerilor din 2027 și asupra necesității ca investițiile actuale să genereze câștiguri de productivitate pe termen lung.
3. Ucraina – reconstrucția ar putea deveni principalul motor economic
Pentru Ucraina, FMI estimează o creștere economică medie de 3,8% pe an, cu un vârf de aproximativ 4,2% în 2028.
Prognoza se bazează pe ipoteza că războiul se va diminua, iar procesul de reconstrucție va începe la scară largă. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, costurile reconstruirii Ucrainei se apropie de 600 de miliarde de dolari.
FMI atrage însă atenția că perspectivele rămân extrem de incerte. În scenariul în care conflictul continuă, creșterea economică ar putea coborî până la doar 1% în 2027.
2. Kosovo – consumul intern continuă să susțină economia
Kosovo este prognozat să rămână una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, cu un ritm apropiat de 4% pe an.
Economia este susținută de consumul populației, investițiile publice, transferurile financiare trimise de diaspora și de o populație tânără.
FMI consideră că implementarea la timp a noului Plan european de creștere ar putea accelera și mai mult dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă.
O mare parte din resurse provin de la diaspora din Germania și Elveția, ale cărei remitențe susțin atât consumul, cât și investițiile private. Totuși, economia rămâne dependentă de importuri și nu dispune încă de o bază solidă de exporturi competitive.
1. Malta – cea mai rapidă creștere economică din Europa
Malta ocupă primul loc în clasamentul FMI, cu o creștere economică estimată la aproape 4% pe an în perioada 2027-2031.
În ultimul deceniu, economia insulei a avansat cu aproape 7% anual, susținută de turism, industria jocurilor de noroc online, serviciile financiare și profesionale, precum și de forța de muncă atrasă din străinătate.
FMI avertizează însă că acest model începe să își atingă limitele. Șomajul este la un nivel foarte redus, iar deficitul de forță de muncă pune presiune asupra infrastructurii și serviciilor publice.
În următorii ani, succesul economic al Maltei va depinde mai puțin de creșterea numărului de angajați și mai mult de sporirea productivității. Fondul recomandă consolidarea finanțelor publice și investiții în infrastructură, educație și inovare pentru a susține creșterea pe termen lung.
