Strategia privind preferința europeană se confruntă cu un lobby puternic atât din interiorul, cât și din afara blocului comunitar. Deja amânată o dată, propunerea riscă acum să fie din nou întârziată. Inițiativa Comisiei Europene de a introduce așa-numita „preferință europeană” în achizițiile publice generează presiuni intense din partea capitalelor UE și a partenerilor externi, relatează Euronews.
Propunerea, concepută pentru a contracara competiția din partea Chinei și a Statelor Unite, ar urma să favorizeze oficial produsele fabricate în Europa în cadrul contractelor publice și al schemelor de sprijin. Criticii o consideră protecționistă, iar mai multe state membre au încercat să dilueze definiția conceptului de „fabricat în Europa” pentru a permite accesul țărilor partenere cu viziuni similare.
Potrivit unor oficiali europeni, Actul Accelerator Industrial (Industrial Accelerator Act – IAA), care ar trebui să stabilească ce înseamnă concret „Made in Europe”, este probabil să fie din nou amânat, deși figurează pe agenda Comisiei pentru prezentare pe 26 februarie. Strategia fusese deja amânată prima dată în noiembrie 2025.
Un proiect de text al IAA, consultat de Euronews, enumeră sectoarele strategice vizate de preferința europeană, printre care industria chimică, sectorul auto, inteligența artificială și spațiul. Documentul propune, de asemenea, praguri de origine UE de 70% pentru vehiculele electrice, 25% pentru aluminiu și 30% pentru materialele plastice utilizate la ferestre și uși.
Proiectul a generat reacții puternice de opoziție. Statele nordice și baltice avertizează că un regim strict „Made in Europe” ar putea descuraja investițiile și ar limita accesul companiilor europene la tehnologii de vârf provenite din afara Uniunii.
Într-o altă scurgere de informații relatată de Euronews săptămâna trecută, Comisia părea să încline spre poziția Germaniei: o preferință europeană deschisă partenerilor cu viziuni similare, care își asumă angajamente reciproce în materie de achiziții publice și contribuie la „competitivitatea, reziliența și securitatea economică a Uniunii”.
Marea Britanie, îngrijorată de o posibilă orientare protecționistă
Regatul Unit se numără printre partenerii preocupați de o eventuală tendință protecționistă, oficialii britanici subliniind că economiile UE și ale Marii Britanii sunt profund interconectate.
„Nu este momentul să stricăm ceea ce deja funcționează”, a declarat un oficial pentru Euronews.
În mod particular, UE rămâne cea mai mare piață de export pentru automobilele britanice, în timp ce mai mulți producători europeni fabrică vehicule în Regatul Unit, care, în 2024, a fost a doua cea mai mare destinație de export a UE după Statele Unite.
„Aproape jumătate din comerțul nostru este cu Uniunea Europeană. Comerțul nostru cu UE este aproape la fel de mare ca cel cu restul lumii la un loc”, a declarat săptămâna trecută ministrul britanic de finanțe, Rachel Reeves.
Surse britanice susțin, de asemenea, că piețele de capital dezvoltate ale Londrei ar putea ajuta Uniunea Europeană să atragă investiții pentru relansarea industriei sale – cu condiția ca blocul comunitar să nu își închidă piața.
Comisia analizează următorii pași, vizând prezentarea unei propuneri înaintea summitului UE din martie, dedicat competitivității. Însă presiunea crește și din interior, inclusiv din partea Direcției Generale Comerț, tradițional un apărător ferm al pieței deschise a UE.
Parisul, un susținător de lungă durată al strategiei „Made in Europe”, consideră că ideea a câștigat suficient sprijin la Bruxelles pentru a deveni realitate, iar dezbaterea s-a mutat acum asupra modului de implementare.
Comisarul european pentru industrie, Stephane Sejourne, care coordonează acest dosar, a declarat marți că preferința europeană „implică o schimbare semnificativă a doctrinei economice a Europei”.
„Prin urmare, nu este surprinzător că este nevoie de timp și efort pentru a ajunge la o versiune comună și inteligentă”, a adăugat acesta.
Ştiri video recomandate
