Parlamentul European a aprobat, marți, o modificare legislativă care permite statelor membre ale Uniunii Europene să transfere solicitanți de azil în țări cu care aceștia nu au nicio legătură, înainte ca cererile lor să fie analizate, relatează Euronews.
Schimbarea vizează conceptul de „țară terță sigură”, inclus în Regulamentul privind procedura de azil (APR). Noua formulare elimină cerința existenței unei legături între solicitant și țara de transfer, ceea ce înseamnă că autoritățile naționale pot trimite persoane în state în care acestea nu au fost niciodată.
Decizia deschide posibilitatea încheierii unor acorduri între statele UE și guverne din afara Uniunii, prin care migranții să fie acceptați în schimbul unor compensații financiare, într-un model similar celui urmărit anterior de guvernul britanic cu Rwanda. Proiectul din Regatul Unit a fost blocat de instanța supremă, iar actualul guvern l-a abandonat ulterior.
Potrivit noii reglementări europene, solicitanții de azil pot fi transferați practic în orice țară din lume, cu condiția să existe un acord sau o înțelegere între statul UE și țara respectivă și ca aceasta să fie considerată „sigură”. Asta înseamnă că persoanele care solicită protecție internațională trebuie să fie tratate conform „standardelor internaționale”.
Printre garanțiile prevăzute se numără protecția împotriva persecuției și a riscurilor grave, respectarea principiului nereturnării (non-refoulement), posibilitatea de a beneficia de protecție efectivă în baza Convenției de la Geneva privind statutul refugiaților și accesul la un sistem funcțional de azil, precum și drepturi de ședere, acces la educație și la muncă.
Noua prevedere nu se aplică minorilor neînsoțiți. În cazul acestora, cererile de azil vor continua să fie analizate de statele europene sau de țări cu care minorii au o legătură ori prin care au tranzitat.
„Acest vot va permite statelor membre ale UE să utilizeze cu adevărat cooperarea cu țări terțe într-un mod diferit față de înainte”, a declarat eurodeputata germană Lena Düpont, raportoare pentru acest dosar. Ea a susținut că modificarea este în conformitate cu dreptul internațional și ar preveni situațiile în care cererile de azil rămân mult timp în sistemele europene.
Parlamentul, divizat
Modificarea a fost adoptată cu 396 de voturi pentru, 226 împotrivă și 30 de abțineri.
Partidul Popular European (PPE) a făcut front comun cu Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și cu grupurile de dreapta Patrioți pentru Europa (PfE) și Europa Națiunilor Suverane (ESN) pentru a trece proiectul. De cealaltă parte, Socialiștii și Democrații (S&D) și Renew Europe au votat în majoritate împotrivă, cu unele dezertări.
Votul a fragmentat alianța parlamentară care susține Comisia condusă de Ursula von der Leyen, un tipar repetat în aproape toate dosarele legate de migrație din actuala legislatură.
Mai mulți eurodeputați de stânga și liberali au formulat chiar o „poziție minoritară”, în care consideră noul concept de țară terță sigură „deosebit de problematic”, susținând că eliminarea criteriului legăturii poate crea „un risc de instrumentalizare de către țări terțe”.
„Orice țară care își dorește niște bani ar fi dispusă să accepte acest tip de acord sau aranjament (cu statele UE). Am văzut deja ce se întâmplă când aceste țări terțe cer apoi mai mult. Șantajează Europa”, a declarat pentru Euronews eurodeputata S&D Cecilia Strada.
Ea a adăugat că modificarea legislativă „nu este o idee bună, nu doar pentru drepturile fundamentale ale solicitanților de azil, ci și pentru democrațiile noastre”.
Organizațiile societății civile au exprimat îngrijorări similare. Consiliul European pentru Refugiați și Exilați (ECRE) estimează că accesul la protecție adecvată în țări terțe este discutabil și că noua legislație crește riscurile pentru grupuri vulnerabile, precum supraviețuitorii violenței și persoanele LGBTQ+.
ECRE a criticat și eliminarea efectului suspensiv automat al apelurilor din noul regulament, avertizând că persoane ar putea fi transferate în afara UE înainte ca o instanță să verifice dacă legea a fost aplicată corect.
Tot marți, Parlamentul European a aprobat și prima listă la nivelul UE a „țărilor de origine sigure” în scopul procedurilor de azil. Pe listă se află Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Kosovo, Maroc și Tunisia, precum și toate țările candidate la aderarea la UE, cu excepția Ucrainei.
Conceptul de „țară de origine sigură” este diferit de cel de „țară terță sigură”, însă urmărește același obiectiv: accelerarea procesării cererilor de azil în Europa.
Potrivit legislației UE, cererile persoanelor care provin din state desemnate drept „țări de origine sigure” vor fi analizate prin proceduri accelerate.
Ştiri video recomandate
