În fața unui baraj de amenințări ale SUA, care nu renunță sub nicio formă la retorica imperialistă față de Groenlanda, ministrul de externe danez și cel groenlandez au plecat la Washington pentru discuții cu secretarul de stat Marco Rubio, sperând că aceste discuții vor fi conciliante și prietenoase. Speranța lor pentru o discuție diplomatică liniștitoare nu s-a împlinit, însă. Totul a escaladat într-o discuție tensionată la Casa Albă cu principalul inamic al UE – vicepreședintele JD Vance.
De-a lungul anului care a trecut, JD Vance și-a câștigat o reputație binemeritată pe continent – animozitatea sa față de Europa este cunoscută, iar europenii se tem de influența sa asupra președintelui Donald Trump pe tema Groenlandei.
Dintre cei zece miniștri și oficiali care au făcut declarații anonim pentru Politico, niciunul nu l-a caracterizat pe Vance ca fiind un aliat, fie că e vorba de Groenlanda, fie că e ovrba de relația transatlantică în general.
„Vance ne urăște”, a declarat unul dintre oficialii citați. Anunțul că vicepreședintele va conduce discuțiile de la Washington pe tema Groenlandei i-a alarmat pe europeni.
„Se crede băiatul dur, iar faptul că el va fi la discuții spune multe, nu cred că rezultatul va fi pozitiv”, a continuat oficialul.
Trump spune că vrea să pună mâna pe insula arctică din motive de securitate națională, considerând-o vitală pentru planurile SUA. El a spus că vrea să o obțină prin negociere, dar dacă nu va fi posibil, nu exclude opțiunea militară.
La mijloc este mult mai mult decât soarta insulei cu 57.000 de locuitori, chiar mai mult și decât viitorul zonei arctice.
Retorica belicoasă de la Casa Albă i-a consternat pe aliații europeni ai NATO și a declanșat avertismente din partea Danemarcei că o astfel de mișcare ar duce la distrugerea alianței occidentale și arhitecturii de securitate create după Al Doilea Război Mondial.
Alți analiști spun că atitudinea SUA deja a distrus ordinea internațională pe care se bazează relațiile transatlantice.
Totuși, discuțiile de la Washington de miercuri au mers după așteptări – americanii au fost contondenți, dar nu s-a produs o declarațiede război. Nici nu s-a ajuns la un moment similar celui din februarie 2025, când JD Vance și-a atacat grosolan și inacceptabil oaspetele de la Casa Albă, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Cele două delegații au argumentat în favoarea poziției lor cu fermitate, dar au ajuns la concluzia că discuția diplomatică trebuie să continue. Un grup de lucru la nivel înalt va explora dacă un compromis poate fi atins între Danemarca și SUA.
Dezacord fundamental
„Discuția nu a fost atât de bună încât să ajungem la o concluzie în care colegii americani să ne spună «Ne pare rău, am fost înțeleși greșit, renunțăm la ambițiile noastre»”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen.
El a descris conversația cu americanii ca fiind „sinceră”, dar a spus că „în mod clar avem un dezacord”.
„Președintele (american – n. red.) are această dorință de a cuceri Danemarca. Pen tru noi, idei care nu respectă integritatea teritorială a Regatului Danemarcei sau dreptul la autodeterminare al poporului groenlandez sunt total inacceptabile. Din acest motiv, avem un dezacord fundamental. Asta este situația”, a continuat oficialul danez.
Discuțiile viitoare vor trebui să respecte „liniile roșii” ale Groenlandei și Danemarcei, a mai spus el, precizând și că speră că grupul de lucru format va ajuta la „reducerea animozităților”.
Mica victorie a danezilor este că problema Groenlandei s-a mutat dinspre imagini de tip meme pe rețelele sociale, în care insula apare „îmbrăcată” în drapelul SUA, la un canal diplomatic serios, iar toată lumea are puțin mai mult timp să se calmeze.
Ostilitatea lui Vance
Puțini europeni vor uita vreodată atacul lui Vance împotriva lui Zelenski din luna februarie a anului trecut, în Biroul Oval. Vance i-a șocat și oripilat pe europeni și când i-a insultat și criticat pentru că nu vor să coopereze cu extrema dreaptă, dar și atunci când s-a plâns de cât de mult urăște că America „plătește” pentru securitatea europeană.
Prin comparație, Marco Rubio este descris ca fiind un „aliat solid” de către oficialii europeni și este văzut, în general, ca o persoană mai aliniată priorităților din mainstream-ul european, mai ales când vine vorba de securitate și de războiul din Ucraina.
Până la momentul scrierii articolului, Vance nu a făcut vreun comentariu cu privire la discuțiile cu europenii. Într-un răspuns la o cerere a jurnaliștilor, reprezentanții de presă ai vicepreședintelui SUA au spus că Vance „iubește Europa și popoarele europene” dar că liderii lor „au dormit la volan” și că administrația Trump e frustrată de faptul că nu rezolvă probleme grave precum „migrația și investițiile în apărare”.
Un alt oficial UE, într-o declarație după întâlnire, a declarat că e un lucru bun că Vance a condus discuțiile pentru că „are putere de decizie și influență față de Trump”.
Pentru alții, scepticismul rămâne profund și se transformă în semnal de alarmă că după ce se termină era Trump, e posibil ca Vance să fie succesorul său la Casa Albă.
În timp ce lui Trump îi poate fi distrasă atenția cu alte lucruri, Vance pare să aibă o ostilitate „ideologică” față de Europa. Un președinte SUA cu o astfel de abordare ar fi un risc nu doar pentru Groenlanda, dar și pentru NATO și Ucraina.
Când vine vorba de disputa pe tema Groenlandei, mulți lideri europeni rămân pesimiști – chiar și Rasmussen, șeful diplomației daneze, s-a ferit să se prefacă că se poate ajunge rapid la un acord.
„Trump nu e dispus să investească în ceva ce nu-i aparține”, spune un diplomat UE.
SUA deja au acces aproape universal la Groenlanda pentru desfășurări militare, pe baza acordurilor existente, și ar putea avea mână liberă cu ușurință să investească pentru dezvoltarea economică, conform danezilor și aliaților europeni.
„Nu e clar ce o mai fi de negociat pentru că americanii au deja tot ce-și pot dori (în Groenlanda – n. red.). Singurul lucru pe care Danemarca mai are să-l dea și nu poate să-l dea este suveranitatea asupra ei”.
Ştiri video recomandate
