Trump pregătește o ofertă de 700 de miliarde de dolari pentru Groenlanda. Întâlnire crucială la Washington

Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, și omologul său groenlandez, Vivian Motzfeldt, au sosit la Casa Albă. Aceștia vor discuta cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio.

Un comando avansat a fost trimis în Groenlanda de către guvernul danez, cu scopul de a pregăti mobilizarea unor trupe suplimentare pe insula arctică, potrivit Agerpres, care citează EFE.

Conform sursei citate, acest comando va desfășura logistica necesară trimiterii ulterioare a forțelor principale în Groenlanda.

Un avion militar danez a aterizat în noaptea de luni spre marți pe aeroportul din Nuuk, capitala Groenlandei, conform imaginilor difuzate de postul de televiziune DR, care nu a putut confirma dacă sosirea acestei aeronave este legată de o consolidare a prezenței militare daneze acolo.

Danemarca a anunțat anul trecut o investiție de aproximativ 42 de miliarde de coroane daneze (aproximativ 6 miliarde de euro) pentru a consolida apărarea Groenlandei, inclusiv cu mai multe nave de luptă, sateliți și drone.

Citește continuarea AICI.

Statele Unite şi-au extins teritoriul de-a lungul istoriei, prin achiziţii şi cesiuni care au modelat harta sa actuală, şi pe care acum aspiră să îl extindă din nou odată cu achiziţionarea Groenlandei.

În ultimii 200 de ani, acestea sunt principalele tranzacţii efectuate de administraţiile americane:

Cumpărarea Louisianei (1803)

În 1803, Statele Unite au achiziţionat vastul teritoriu Louisiana de la Franţa pentru 15 milioane de dolari. Acest acord, promovat de preşedintele Thomas Jefferson şi acceptat de Napoleon Bonaparte, a marcat începutul unei politici de creştere care a definit harta modernă a Statelor Unite.

Acordul a permis ţării să-şi dubleze suprafaţa şi să-şi consolideze expansiunea spre vest. SUA au încorporat aproape 1,3 milioane de kilometri pătraţi, reprezentând 23,3% din suprafaţa sa actuală.

Florida (1819)

Spania a cedat estul Floridei Statelor Unite prin Tratatul Adams-Onis, semnat în 1819 şi ratificat în 1821. Nu a fost o achiziţie directă cu plată în numerar, ci mai degrabă o cedare din partea Spaniei în schimbul a cinci milioane de dolari destinate soluţionării pretenţiilor cetăţenilor americani împotriva Spaniei.

Râurile Sabina şi Arkansas au fost alese ca graniţă între posesiunile spaniole şi americane, o linie de frontieră completată de zona delimitată de paralela 42.

Texas şi Cesiunea Mexicană (1845-1848)

Texas, care îşi declarase independenţa faţă de Mexic în 1836, s-a alăturat Statelor Unite în 1845.

La trei ani după războiul mexicano-american, Tratatul de la Guadalupe Hidalgo a stabilit aşa-numita Cesiune Mexicană: Mexicul a cedat vaste teritorii - astăzi California, Nevada, Utah, Arizona şi părţi din Colorado şi New Mexico - în schimbul a 15 milioane de dolari şi a plăţii unei datorii de 3,2 milioane de dolari.

Achiziţionarea Alaskăi (1867)

Citește continuarea AICI.

Statele Unite ar putea fi nevoite să plătească până la 700 de miliarde de dolari dacă ar reuși să atingă obiectivul președintelui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda, potrivit a trei persoane familiarizate cu estimarea costurilor, scrie NBC News.

Estimarea a fost făcută de cercetători și foști oficiali americani ca parte a planificării aspirației lui Trump de a achiziționa insula strategică din Arctica. Această estimare atribuie un cost de peste jumătate din bugetul anual al Departamentului Apărării priorității de securitate națională a lui Trump, care a alimentat anxietatea în Europa pe fondul retoricii sale despre ocuparea Groenlandei.

Groenlanda, teritoriul semi-autonom al regatului Danemarcei, nu este de vânzare. Oficiali din Danemarca și Groenlanda au respins afirmațiile lui Trump conform cărora SUA vor avea Groenlanda „într-un fel sau altul”.

Un oficial de rang înalt al Casei Albe a declarat însă că secretarul de stat Marco Rubio a fost însărcinat să prezinte o propunere în următoarele săptămâni pentru achiziționarea Groenlandei, descriind un astfel de plan ca fiind o „prioritate ridicată” pentru Trump.

Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat că dorește să „consolideze” relația istorică dintre SUA și Danemarca, dar a subliniat că „integritatea teritorială a țării și dreptul poporului groenlandez la autodeterminare trebuie protejate”.

„Nu vom face niciodată compromisuri în această privință”, a spus el.

Președintele american Donald Trump și-a intensificat miercuri retorica privind obținerea controlului asupra Groenlandei, insistând că Statele Unite „au nevoie de Groenlanda în scopul securității naționale”.

Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a susținut că „NATO ar trebui să fie în fruntea eforturilor pentru a o obține” și că „dacă noi nu o facem, o vor face Rusia sau China, iar acest lucru nu se va întâmpla!”

„Din punct de vedere militar, fără puterea vastă a Statelor Unite — mare parte din ea construită de mine în timpul primului meu mandat și pe care o ridic acum la un nivel nou și chiar mai înalt — NATO nu ar fi o forță sau un factor de descurajare eficient; nici pe departe! Ei știu asta, și știu și eu.”

„NATO devine mult mai redutabilă și mai eficientă cu Groenlanda în mâinile Statelor Unite. Orice altă variantă este inacceptabilă”, a spus el.

Comentariile sale ar putea să irite liderii danezi și groenlandezi, cu doar câteva ore înainte de discuțiile cruciale pe care aceștia urmează să le aibă la Casa Albă cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat marţi că, dacă locuitorii acestui teritoriu autonom ar trebui să aleagă, în acest moment, între Danemarca şi SUA, ar alege să rămână în Danemarca.

„Groenlanda vrea ca nimeni să nu o posede sau să o controleze. Dacă ar trebui să alegem chiar acum între SUA şi Danemarca, atunci alegem Danemarca. Nu este momentul pentru divergenţe interne, ci este momentul să fim uniţi”, a declarat Nielsen într-o conferinţă de presă comună cu șefa guvernului danez, Mette Frederiksen.

Nielsen a reiterat că Groenlanda „nu este de vânzare” şi că este un stat de drept, calificând situaţia drept „foarte gravă”, din cauza „presiunii imense” exercitată de Statele Unite în legătură cu acest teritoriu.

„Linia roșie este că Groenlanda nu poate fi cumpărată. Suntem împreună în regat cu Danemarca şi vom face întotdeauna parte din alianţa occidentală”, a subliniat premierul Groenlandei.

El a mai spus că „viitorul Groenlandei va fi decis de groenlandezi, aşa cum prevede statutul de autonomie și acesta este mesajul cu care călătorim miercuri în Statele Unite”.

Vicepreședintele american JD Vance va fi însoțit la întâlnirea cu oficialii din Danemarca și Groenlanda de consilierul său pentru securitate națională, Andy Baker, precum și de secretarul de stat american Marco Rubio și de consilierul său, Michael Needham. Partea americană va fi reprezentată și de ambasadorul SUA în Danemarca, Ken Howery, și de un înalt oficial, Michael Jensen.

Atât reprezentanțele daneză, cât și cea groenlandeză vor avea câte trei persoane, miniștrii lor de externe fiind însoțiți de consilierii și ambasadorii lor de rang înalt.