Până la 20% dintre stațiile de monitorizare din Europa au înregistrat niveluri de poluare peste standardele actuale de calitate a aerului din Uniunea Europeană. Italia înregistrează cele mai mari concentrații locale de PM2.5, potrivit celui mai recent raport al Agenției Europene de Mediu privind calitatea aerului, scrie Euronews. În topul țărilor cu aer nociv e inclusiv Danemarca, unde s-a înregistrat o valoare foarte ridicată a PM2.5 de 95 de micrograme pe metru cub.
PM2.5 este un praf fin periculos, care pătrunde adânc în plămâni și în sânge. Acesta poate fi produs de traficul rutier, dar și de rafinării, fabrici de ciment, arderea combustibililor fosili și incendiile de vegetație.
Între 2024 și 2025, cele mai mari medii anuale au fost înregistrate în sudul Italiei, potrivit Agenției Europene de Mediu.
Localitățile Ceglie Messapica și Torchiarolo au avut cele mai slabe rezultate, cu valori de 117 și, respectiv, 113 micrograme pe metru cub. Aceste niveluri sunt mult peste limita anuală a Uniunii Europene, de 25 de micrograme pe metru cub.
![]()
De ce înregistrează aceste localități niveluri atât de ridicate de PM2.5
„Așa cum am văzut și în trecut, aceste creșteri sunt cauzate în principal de arderea biomasei în timpul iernii, mai ales de folosirea șemineelor”, a explicat Gianluigi De Gennaro, profesor de chimie și impact asupra mediului la Universitatea din Bari. „Poluarea devine mai severă din cauza capacității reduse a atmosferei de a dispersa particulele nocive în acea zonă, în acea perioadă a anului”, a spus el.
Nordul Italiei, principala zonă industrială a țării, reprezintă un alt punct îngrijorător. Acolo există o concentrare mare de localități în care nivelurile anuale de particule fine se apropie de pragul de 25 de micrograme pe metru cub.
În aceeași perioadă, 2024-2025, pe lângă Italia, au fost depășiri ale limitei și în regiuni din opt țări membre și nemembre ale Uniunii Europene: Polonia, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Macedonia de Nord, România, Turcia și chiar Danemarca. În Copenhaga, o stație de monitorizare a înregistrat o valoare foarte ridicată a PM2.5 de 95 de micrograme pe metru cub.
Unele dintre cele mai mari concentrații de astfel de „puncte roșii” din Europa au fost observate în Sarajevo și în zonele industriale din Macedonia de Nord.
Unde sunt cele mai mari rate estimate ale mortalității asociate cu PM2.5
Balcanii și Europa de Est sunt regiunile cu cea mai mare rată estimată a mortalității la 100.000 de locuitori, asociată expunerii pe termen lung la PM2.5. Printre țările afectate se numără Albania, Bulgaria, Grecia și România.
![]()
Italia, cu o rată estimată de 101, are din nou un nivel mult mai ridicat al mortalității decât alte țări de dimensiuni similare, precum Spania, cu 41, Franța, cu 34, și Germania, cu 37. Cele mai scăzute rate au fost înregistrate în nordul Europei, în Islanda, Finlanda, Suedia, Estonia și Norvegia.
În general, însă, peste nouă din zece europeni sunt expuși la niveluri de poluare considerate nesigure potrivit standardelor mai stricte ale Organizației Mondiale a Sănătății, care stabilește pentru PM2.5 un prag de doar 5 micrograme pe metru cub.
PM2.5 nu este singurul poluant periculos.
„Calitatea aerului continuă să se îmbunătățească, dar în până la 20% dintre stațiile de monitorizare din Europa, poluarea aerului rămâne peste standardele actuale ale Uniunii Europene”, potrivit Agenției Europene de Mediu.
Organizația atrage atenția și asupra PM10, un alt tip de particule care pot fi inhalate. Benzo(a)pirenul, cunoscut și ca BaP, este o altă substanță nocivă. Aceasta provine din fumul de țigară, din alimentele arse sau carbonizate și din gazele rezultate în urma arderii combustibililor fosili.
Cum te poți proteja de poluare
Potrivit experților, prevenția începe cu obiceiuri simple. De exemplu, De Gennaro le recomandă persoanelor care locuiesc în orașe să nu aerisească locuințele în orele de vârf din trafic, ci abia după ora 9:00. Un purificator de aer poate ajuta parțial la curățarea aerului din interior.
Experții Agenției Europene de Mediu recomandă, de asemenea, folosirea doar a sobelor certificate, evitarea arderii combustibililor în zilele de iarnă cu poluare ridicată și limitarea activităților în aer liber, precum alergarea, în perioadele în care concentrația de substanțe nocive din aer este mare.
Este utilă și urmărirea nivelurilor de poluare prin aplicații care oferă date în timp real, în funcție de locație.