Peștele și fructele de mare de pe litoralul românesc sunt tot mai afectate de poluarea cu plastic. Un studiu recent arată că aproape toate exemplarele de șprot și rapană analizate, dar și două treimi dintre midii, conțin microplastice. Cercetătorii avertizează că fenomenul poate avea implicații serioase asupra sănătății oamenilor.
Studiul a fost realizat de cercetători ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța și a fost publicat în decembrie 2025. Potrivit rezultatelor, 93,3% dintre exemplarele de șprot și rapană și 66,7% dintre midiile analizate pe coasta românească a Mării Negre erau contaminate cu microplastice, fragmente de plastic mai mici de 5 milimetri. Acestea au fost identificate atât în organele digestive, cât și în țesuturile moi ale speciilor analizate.
Cercetătorii au constatat și existența unui transfer al particulelor de plastic de-a lungul lanțului trofic, de la pradă la prădător, rapana fiind unul dintre exemplele analizate.
Poluarea cu microplastic din Marea Neagră, mai mare la români decât la bulgari
Comparativ cu studii similare realizate pe litoralul bulgăresc, în zonele Varna și Burgas, frecvența microplasticelor este mai mare la speciile colectate din România. Specialiștii explică această diferență prin apropierea de gurile de vărsare ale Dunării, fluviu care transportă zilnic până la 4,2 tone de deșeuri plastice în Marea Neagră.
„Într-adevăr, s-a observat un număr mai mare de microplastice la exemplarele analizate de noi față de cele analizate de colegii bulgari, însă trebuie avut în vedere că în cadrul studiului nostru am analizat un număr mai mic de exemplare și pe o perioadă mai scurtă de timp”, a explicat Andreea Mădălina Ciuc, asistent de cercetare, pentru Antena 3 CNN.
„Chiar dacă ne ferim de ce provine din mare, particulele pot ajunge în organismul nostru și prin alte surse”
Analiza a arătat că majoritatea microplasticelor identificate sunt fibre, în special de culoare neagră, albastră sau transparentă, cu diferențe clare între specii.
„S-a analizat conținutul din stomac, pentru că este locul în care se concentrează cel mai mult aceste microplastice, și modul în care se transferă de la midii, de exemplu, către rapană. Rapana, consumând midiile, ajunge să aibă și ea în organism aceste microplastice”, a declarat Florin Timoftă, director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină, pentru Antena 3 CNN.
Biologii atrag atenția că plasticul nu este biodegradabil și se acumulează în timp în organismele marine. „Nivelul de plastic se acumulează. Cu cât se acumulează mai mult, cu atât va fi mai prezent în midii sau alte nevertebrate. Chiar dacă ne ferim de ce provine din mare, aceste particule pot ajunge în organismul nostru și prin alte surse, deoarece animalele sunt hrănite cu furaje care conțin făină de pește”, a explicat biologul Răzvan Popescu-Mirceni, pentru Antena 3 CNN.
Mucurile de țigară, cele mai frecvent întâlnite deșeuri de pe litoralul românesc
În același timp, mucurile de țigară rămân cele mai frecvent întâlnite deșeuri de pe litoralul românesc, alături de elemente din plastic, metale și lemn prelucrat, multe dintre acestea ajungând ulterior în apă.
„Cel mai întâlnit deșeu este plasticul, care reprezintă aproximativ 80% din total. În toamnă am avut peste 13.800 de elemente identificate, dintre care majoritatea au fost din plastic: mucuri de țigară, capace, sticle și paie”, a declarat Angelica Păiu, director adjunct al organizației Mare Nostrum.
„Acest plastic tratat termic poate deveni toxic, chiar cancerigen”
Specialiștii avertizează că arderea sau tratarea termică a anumitor tipuri de plastic poate deveni periculoasă pentru sănătate.
„Este un pericol real, deoarece acest plastic tratat termic poate deveni toxic, chiar cancerigen, iar noi avem încă acest obicei”, a explicat Adrian Bîlbă, doctor în științe.
Uniunea Europeană, prin intermediul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, precizează că, deși microplasticele sunt prezente în pește și fructe de mare, în prezent nu există suficiente date științifice pentru a realiza o evaluare completă a riscurilor asupra sănătății umane.
Cu toate acestea, medicii avertizează că există riscul apariției unor afecțiuni, inclusiv infertilitate sau tumori, ca urmare a consumului frecvent de pește și midii contaminate.
Microplasticele rămân astfel o amenințare invizibilă, dar constantă, în Marea Neagră și în alimentația zilnică. Drept urmare, Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 să reducă cu 30% eliberarea de microplastice în mediul înconjurător, ca parte a unui plan mai amplu de combatere a poluării și de protejare a ecosistemelor.
Ştiri video recomandate
