Curtea Constituțională a României are nevoie de minim șase judecători pentru a se întruni în ședințe și a lua decizii. Deciziile însă trebuie luate cu majoritate de 50% plus unu. Dacă Curtea de Apel București l-ar suspenda pe Dacian Dragoș, de pildă, judecătorul numit de Nicușor Dan, ar rămâne opt judecători care să ia o decizie cu privire la pensiile magistraților, iar aceștia sunt împărțiți în două tabere egale. În lipsa lui Dragoș care să încline balanța într-o parte, rămân două scenarii, potrivit fostului judecător la CCR Tudorel Toader. Fie un judecător migrează de la o tabără la alta, cum s-a mai întâmplat, fie „intră în blocaj”.
Tudorel Toader a explicat, la Antena 3 CNN, că decizia Curții Constituționale de a amâna, pentru a cincea oară, o decizie privind legea care modifică cuantumul pensiilor magistraților și crește vârsta de pensionare, este firească având în vedere documentele care au fost depuse spre consultarea judecătorilor.
„Mai întâi să observăm că au venit toți cei nouă judecători la ședință. Apoi să observăm că ceea ce în precedent li s-a refuzat, termenul pentru aprofundarea documentării cercetării, de data asta chiar președinta CCR, văzând documentele depuse între timp, a propus să acorde un nou termen.
Ceea ce este firesc într-un fel, dacă a venit acea expertiză de la ÎCCJ. Dacă au venit de la Ministerul Muncii alte documente, pe baza lor se ia decizia, judecătorii trebuie să cunoască pe de-o parte și să examineze pe de altă parte întreg materialul probator de la dosar care să arate dacă legea e sau nu conformă cu Constituția”, a explicat fostul judecător la CCR.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, a trimis către CCR o expertiză contabilă, care ar arăta faptul că prin aplicarea proiectului Guvernului pensia de serviciu a magistraţilor va fi mai mică decât cea pe contributivitate.
Ce se întâmplă dacă CAB suspendă un judecător CCR
Curtea Constituțională ar putea lua o decizie în privința reformei pensiilor magistraților și dacă sunt suspendați doi judecători de către CAB, a spus Tudorel Toader. Procesul nu se reia de la zero.
„Curtea poate funcționa și cu un număr de 6 judecători minim luând decizia cu 5 voturi. Au cerut termen pentru continuarea documentării, cercetării, după care urmează dezbaterea. Vor vota judecătorii care vor partcipa la dezbateri, la deliberări”, a spus fostul judecător.
Însă, în această situație rămân două scenarii. Dacă este suspendat doar Dacian Dragoș, cei opt judecători rămași sunt împărțiți în mod egal în două parte. O tabără pentru legea propusă de Guvernul Bolojan și una împotrivă. Patru la patru. În acest scenariu...
„Intră în blocaj. Dacă e să vă duc în trecut cu mulți ani în urmă a fost un alt caz extrem de important când era un blocaj patru într-un fel și patru într-un fel și nu se putea lua o decizie. Până s-a numit un nou judecător”, a spus Tudorel Toader.
Blocajul poate fi rezolvat astfel de președinte, care poate numi un alt judecător, așa cum a spus că va face dacă Dragoș e suspendat sau „dacă rămân patru la patru poate să mai migreze unul”.
„Convingerea mea este că nu vom ajunge acolo, Dacian Dragoș nu va fi nici suspendat nici revocat, va trece și ziua de astăzi la Curtea de Apel cu o respingere ca neîntemeiată a sesizării”, a spus Tudorel Toader.
Dacă va fi suspendat Mihai Busoic, judecătorul numit de Senat la CCR, la propunerea PSD, atunci tabărele de la Curte ar fi dezechilibrate în favoarea legii, iar teoretic, legea ar putea fi declarată constituțională cu un vot de cinci la trei.
Decizie așteptată la CAB
Judecătoarea Olimpiea Creţeanu de la Curtea de Apel Bucureşti ar trebui să pronunţe o soluţie pe cererile depuse de avocata AUR, Silvia Uscov, prin care se solicită suspendarea deciziilor prin care au fost numiţi doi judecători la Curtea Constituţională - Mihai Busuioc şi Dacian Cosmin Dragoş, relatează Agerpres.
În cazul lui Mihai Busuioc lucrurile sunt destul de clare, pentru că el are o decizie de la Curtea Constituţională din 1 iulie 2025, prin care s-a stabilit că numirea sa este constituţională, iar deciziile CCR nu pot fi desfiinţate de instanţele de judecată.
Situaţia lui Dacian Cosmin Dragoş, numit la CCR de preşedintele Nicuşor Dan, este mai complicată.
Avocata Silvia Uscov susţine că Dacian Cosmin Dragoş nu îndeplineşte una dintre condiţiile pentru a fi numit în funcţia de judecător CCR, şi anume o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Conform reclamantei, această vechime trebuie să fie realizată în activitatea practică juridică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror) sau în cea universitară, dar exclusiv cu profil juridic.
Însă, spune Silvia Uscov, Dacian Cosmin Dragoş a activat ca profesor universitar la Facultate de drept doar aproximativ 3 ani şi 4 luni (perioada octombrie 1998 - februarie 2002), iar restul carierei sale s-a desfăşurat la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative de la Universitatea Babeş Bolyai, care, deşi predă materia de drept, nu constituie învăţământ juridic superior în sensul constituţional şi legal al acestei noţiuni.
În timpul procesului, reprezentantul Administraţiei Prezidenţiale a solicitat respingerea contestaţiei depuse de avocata Silvia Uscov, pe motiv că cererea acesteia a fost depusă tardiv. El a explicat că decretul preşedintelui Nicuşor Dan privind numirea lui Cosmin Dragoş la CCR a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 8 iulie 2025, iar reclamanta avea termen 30 de zile pentru depunerea unei plângeri prealabile. Or, această plângere a fost depusă pe data de 30 decembrie 2025.
De asemenea, avocata avea termen 30 de zile să depună o cerere de suspendare a executării decretului, din momentul în care a aflat de numirea lui Dacian Cosmin Dragoş, iar pe data de 16 iulie 2025, Silvia Uscov a postat pe o reţea de socializare un mesaj cu referire la numirea acestuia la CCR.
Pe de altă parte, consilierul juridic a arătat că la dosar există dovezi care atestă faptul că Dacian Cosmin Dragoş a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma sa didactică fiind compusă din următoarele discipline: Drept administrativ, Uniune Europeană, Dreptul achiziţiilor publice şi Dreptul muncii.
De asemenea, el a lucrat în activităţi conexe ca expert ştiinţific, cercetător ştiinţific şi consilier, fiind unul dintre experţii angajaţi de statul român într-un litigiu internaţional.
De menţionat că Dacian Cosmin Dragoş face parte din tabăra de la CCR care susţine proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, tabără care are însă o majoritate fragilă de 5 la 4.
Dacă Dacian Cosmin Dragoş va fi suspendat de instanţă, decizia este executorie, chiar dacă nu este definitivă, iar dezbaterile de la CCR pe proiectul privind pensiile speciale vor intra în blocaj.
Ştiri video recomandate
