Ministrul Apărării, Radu Miruţă, care a fost şi la Economie, a transmis, vineri, după ce România a votat în favoarea acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, că "deciziile se iau pe cifre" şi că "în 2023, România a exportat către țările Mercosur produse industriale în valoare de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale. După semnarea acordului, aceste taxe devin aproape zero". După ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a acuzat, la Antena 3 CNN, că "ministrul Economiei ar fi trebuit să informeze premierul şi Preşedintele cum carnea de pui se comercializează la un preţ de 4 ori mai mic decât cel de pe teritoriul UE", Miruţă a precizat: "La carnea de pui, importurile au fost de 1.000 de tone, în timp ce limita stabilită prin acord până la care nu se schimbă nimic este de 180.000 de tone. Impactul este, așadar, nesemnificativ".
Radu Miruţă a analizat impactul acordului Mercosur pentru industria auto şi agricultura din România:
"Industria (auto, echipamente industriale, siderurgie) este clar avantajată. Agricultura a susținut că este dezavantajată. Ambele sunt importante pentru România, deci balanța trebuie analizată corect.
Cifrele sunt reci și fără culoare politică si de aici pleaca decizia.
În 2023, România a exportat către țările MERCOSUR produse industriale în valoare de 176,5 milioane de euro, pentru care s-au plătit 47,4 milioane de euro taxe vamale. După semnarea acordului, aceste taxe devin aproape zero - un câștig direct și substanțial pentru economia românească.
Să vedem care ar putea fi pierderea din agricultură.
Conform datelor ARICE (Secretariatul General al Guvernului), importurile de carne de vită din țările MERCOSUR în 2023 au fost de 46 de tone, adică 0,05% din contingent, o valoare de 2.000 de ori mai mică decât pragul de la care s-ar schimba ceva fata de acum la nivel european.
La carnea de pui, importurile au fost de 1.000 de tone, în timp ce limita stabilită prin acord până la care nu se schimbă nimic este de 180.000 de tone. Impactul este, așadar, nesemnificativ.
Datele transmise de Ministerul Economiei și Ministerul Agriculturii, analizate împreună, arată clar că beneficiile pentru industria românească sunt net superioare dezavantajelor pentru agricultură, care spune, dar nu a adus date. Când eram la Economie am cerut explicit Ministerului Agriculturii, să vină cu alte date care ar putea schimba această balanță. Înțeleg că nici până astăzi, dupa ce decizia europeana s-a luat, nu a venit vreun răspuns.
Concluzia este simplă și bazată pe fapte: decizia României de a susține acordul UE–MERCOSUR este net avantajoasă pentru România.
România nu este doar industrie auto, dar nu este nici doar agricultură. Deciziile se iau pe cifre. Iar cifrele sunt cele de mai sus".
Actualul ministru al Apărării mai susţine că România a obţinut ce şi-a dorit:
"Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și țările MERCOSUR (Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay) se negociază de peste 25 de ani. Totul la vedere, nimic pe ascuns. Mai mult, anul trecut, președintele României a anunțat public poziția oficială a României privind acest acord. Poziție cunoscută de toți cetățenii României.
Între timp, garanțiile cerute de România au fost negociate tehnic, iar România a obținut ceea ce a solicitat.
Europa are nevoie de noi piețe de export. Europa trebuie să rămână un jucător comercial global. Acest acord este important pentru Uniunea Europeană și este un câștig clar pentru România: vom exporta mai mult, vom avea acces la materii prime mai ieftine și vom sprijini competitivitatea industriei românești.
Verificarea produselor importate rămâne responsabilitatea fiecărui stat, de aceea avem ANSVSA, ANPC și mecanisme de control. In plus, acordul prevede o serie de plase de siguranță astfel încât fermierii noștri sa nu aibă de suferit.
Cum spuneam, politica mare e pe cifre, date, argumente, negociere, nu țipete".