Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a declarat luni că discuţiile cu omologul canadian, Anita Anand, s-au axat pe retehnologizarea Unităţii 1 şi planurile de construcţie a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, notează Agerpres.
Ea a reliefat faptul că se împlinesc 30 de ani de la inaugurarea oficială a Unităţii 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, bazată pe tehnologie canadiană CANDU.
"În plan bilateral, priorităţile sunt clare: apărare şi securitate, energie nucleară. O bună parte a discuţiei noastre a fost axată pe retehnologizarea Unităţii 1 şi planurile de construcţie a Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă. (...) 30 de ani au trecut de când în interiorul Europei a fost pus în funcţiune un proiect nou de energie nucleară. În acest moment sunt multe ţări interesate să introducă energia nucleară în mixul energetic sau să crească aportul acesteia. România are 20% din propriul mix energetic bazat pe energie nucleară", a spus Oana Ţoiu în cadrul unei conferinţe de presă comune cu Anita Anand, la sediul MAE.
Ţoiu a menţionat că ţara noastră vizează creşterea ponderii energiei nucleare la 30-40% din mixul energetic, pentru a menţine preţurile la un nivel care să asigure competitivitatea industriei româneşti.
"Am discutat despre cum putem împreună, România şi Canada, să promovăm mai departe aceste proiecte. Sunt, de altfel, 50 de ani de la lansarea formală a cooperării dintre România şi Canada în energie nucleară, un model la care se uită cu atenţie şi alte ţări", a afirmat ea.
Ofiţeri de marină canadieni, în România
Oana Ţoiu a evidenţiat şi faptul că în România sunt prezenţi ofiţeri de marină din Canada care participă la activităţile din Marea Neagră, inclusiv cele de deminare.
"România şi Canada îşi vor reafirma la Ankara statutul de aliaţi de încredere, cu contribuţii semnificative la securitatea euroatlantică, contribuţii naţionale în domeniile de interes de pe agenda reuniunii. De altfel, summitul NATO de la Ankara are şi această miză, de a monitoriza parcursul angajamentelor de finanţare luate la summitul de la Haga. Atât România, cât şi Canada sunt ţări cu un aport pozitiv pe acest parcurs, în privinţa alocării bugetare", a subliniat ea.
Ministrul s-a referit şi la implicarea Canadei în iniţiativa de returnare a copiilor ucraineni răpiţi. Următoarea reuniune a miniştrilor de externe pe acest subiect va avea loc în toamnă, la Toronto.
"Pe tot parcursul acestor luni vom continua să contribuim şi la nivel bilateral, şi în format multilateral în a ne asigura că putem să susţinem cât mai multe din aceste familii, să fie reunite cu copiii care au fost răpiţi în acest război de agresiune", a spus ea.
Ministrul de Externe a adăugat că în ultimii zece ani schimburile comerciale bilaterale au crescut cu 70%, ajungând la 1 miliard de euro. Oana Ţoiu a reamintit că în Canada există o comunitate românească importantă şi a precizat că discuţiile au vizat şi modul în care creşterea relaţiilor comerciale ar putea lua în calcul inclusiv acest factor.
Ţoiu a subliniat că România şi Canada au o relaţie "vie şi solidă" iar în ultimii ani parteneriatul dintre cele două ţări a crescut în mod constant. Discuţiile bilaterale au vizat contribuţiile celor două ţări în cadrul NATO, pentru a creşte securitatea globală.
"Un simbol al cooperării în domeniul maritim este şi vizita la Halifax, în curând, a bricului Mircea, între 19-23 iulie. Bricul Mircea a plecat, împreună cu echipajul, în aprilie din România. A fost prezent în New York pentru a celebra pe 4 iulie, în numele României, prietenia cu SUA şi urmează această vizită în Halifax, pentru a simboliza relaţia transatlantică, parteneriatul şi prietenia cu Canada", a declarat ea.
