Antena 3 CNN›Politică›
România a fost invitată la discuțiile cu Franța privind descurajarea nucleară. Țoiu: Decizia trebuie luată de Președinte și CSAT
România a fost invitată la discuțiile cu Franța privind descurajarea nucleară. Țoiu: Decizia trebuie luată de Președinte și CSAT
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a spus marți, potrivit Reuters, citată de Rador, că „România a fost invitată, alături de alte țări europene, la discuțiile cu Franța privind extinderea capacităţii de descurajare nucleară”. Deoarece proiectul se află în stadii incipiente, o decizie va fi luată în CSAT, potrivit ministrului. Separat, Țoiu a fost invitată marți și la televiziunea poloneză TVP World, unde s-a ferit să ofere prea multe răspunsuri despre poziția României.
„România a fost invitată, alături de alte țări europene, la discuțiile cu Franța privind extinderea capacităţii de descurajare nucleară”, a declarat marți ministrul român de Externe, Oana Țoiu.
Totuși, deoarece proiectul se află în stadii incipiente, o decizie va fi luată de către cel mai înalt consiliu de securitate al țării. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că Franța își va majora arsenalul nuclear și își va consolida capacitatea de descurajare printr-o cooperare fără precedent cu partenerii europeni.
Aflată într-o vizită în Polonia, Țoiu a declarat la TVP World că decizia va fi luată în CSAT.
„Este o întrebare importantă, pe care am întâlnit-o și în România. Aceasta ține de securitatea națională și trebuie decisă de președinte. Președintele este șeful CSAT, deci de el depind negocierile și aspectele de securitate, precum și hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Imperativul fiecărei țări este să-și asigure securitatea propriilor cetățeni, iar eu depun încredere atât în președintele nostru, cât și în deciziile inter-instituționale, că vom lua cea mai bună decizie cu privire la aceste aspecte”, a răspuns Țoiu.
Surse oficiale de la Palatul Cotroceni au declarat, pentru Antena 3 CNN, că ”România analizează de mai mult timp propunerea Franței de a face parte din umbrela nucleară franceză”. Explicațiile vin după ce Emmanuel Macron a anunțat deja o schimbare radicală a doctrinei nucleare franceze și o listă a țărilor UE care vor primi avioane și submarine cu încărcătură nucleară, ca parte a planului de apărare european.
Din grupul statelor care ar putea beneficia de protecția nucleară franceză fac parte Germania, Polonia, Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia și Grecia. România nu a fost enumerată de Emmanuel Macron.
Radu Miruță a declarat, marți, la Antena 3 CNN, că discuții pe această temă vor avea loc în CSAT: “Aeronavele pe care România le utilizează în acest moment nu au capacitate să transporte și să încarce o astfel de încărcătură. Sigur că pot exista discuții despre achiziționare, despre modificare, pot exista discuții despre avantaje și dezavantaje. Sunt absolut convins că la nivel de CSAT, la nivel de Administrație Prezidențială, la nivel de MAE vor fi aceste discuții. O prezență de natura asta pe teritoriul României poate fi interpretată și ca o măsură de descurajare, și ca o atragere a țintei pentru că ai o astfel de capacitate aici. Se analizează avantaje și dezavantaje”.
Țoiu: Moartea lui Khamenei, „un punct de cotitură”
Țoiu a numit moartea liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, „un punct de cotitură”, dar a susținut că prioritatea guvernelor europene este dezescaladarea și protecția civililor, inclusiv ajutorul acordat propriilor cetățeni pentru a părăsi regiunea.
„Cred că moartea lui Khamenei este un punct de cotitură, dar nu suntem la sfârșitul procesului. Suntem foarte îngrijorați, mai ales în legătură cu efectul pe care îl are asupra regiunii”, a spus ea.
„Am vorbit cu omologii mei din regiune și le-am împărtășit acest lucru miniștrilor de externe din UE, considerând că trebuie să avem o voce comună în direcția de dezescaladare, poate chiar un armistițiu temporar negociat care ne-ar permite să gestionăm în mod corespunzător evacuarea cetățenilor noștri”, a adăugat Țoiu.
Ea a recunoscut criticile conform cărora acțiunile recente ale SUA și Israelului s-ar putea să nu se alinieze pe deplin cu „regulile internaționale”, însă a spus că diplomația ar trebui să se concentreze pe prevenirea unor noi pierderi de vieți omenești și pe restabilirea unui „cadru previzibil” pentru securitatea regională.
Observațiile vin în contextul în care liderii europeni analizează consecințele atacurilor comune americano-israeliene asupra Iranului și riscul unor represalii, inclusiv potențiale atacuri cibernetice, conform unei evaluări a amenințărilor realizate de SUA.
Un „risc direct” pentru Ucraina
Întrebată dacă conflictul ar putea slăbi Moscova prin întreruperea sprijinului iranian, Țoiu a spus că presiunea asupra atenției și resurselor Occidentului este „incontestabilă” și reprezintă un risc direct pentru Ucraina, oferind Europei încă un motiv pentru a face presiuni asupra dezescaladării.
Dar ea a susținut, de asemenea, că tulburările din Iran ar putea reduce capacitatea sa de a sprijini Rusia, menționând că dronele de tip Shahed utilizate împotriva Ucrainei se bazează pe designul iranian și pe cooperarea cu Moscova.
Țoiu a adăugat că experiența Ucrainei pe câmpul de luptă, în special în contracararea atacurilor cu drone și rachete, ar putea deveni un atu practic pentru parteneri, inclusiv pentru statele din Golf care se confruntă acum cu amenințări similare la adresa infrastructurii energetice și a centrelor urbane.
