Până la 1,3 milioane de locuri de muncă din întreaga Uniune Europeană sunt ameninţate de războiul în curs din Orientul Mijlociu, a declarat, miercuri, comisarul european pentru locuri de muncă, Roxana Mînzatu, notează Euronews.
Avertismentul a fost lansat cu ocazia prezentării Pachetului de primăvară al Semestrului European 2026, o publicaţie semestrială a executivului comunitar, prin care cele 27 de state membre primesc îndrumări legate de priorităţile economice ale blocului.
„Din cauza războiului din Orientul Mijlociu, până la 1,3 milioane de locuri de muncă sunt în pericol, în special în industriile mari consumatoare de energie”, a spus Mînzatu în cadrul unei conferinţe de presă.
„Aş vrea să subliniez şi că scumpirea energiei va afecta în mod deosebit gospodăriile cu venituri mai mici din Europa, motiv pentru care recomandăm tuturor statelor membre să ia măsuri ţintite, prin care să poată sprijini grupurile vulnerabile”, a adăugat comisarul.
Conflictul, care a izbucnit la sfârşitul lunii februarie a acestui an, când Israelul şi SUA au lansat atacuri asupra Iranului, a avut deja efecte concrete asupra economiei europene, ducând la o scumpire bruscă a energiei. Potrivit celor mai recente previziuni economice europene, publicate în mai, războiul a încetinit creşterea economică a Europei şi a împins inflaţia în sus.
Datele privind creşterea economică şi inflaţia diferă mult de la o ţară la alta în UE, iar Comisia consideră această discrepanţă o ameninţare la adresa competitivităţii.
Priorităţi-cheie
Pachetul acordă un spaţiu amplu ocupării forţei de muncă, cu accent pe promovarea locurilor de muncă de calitate şi pe modul în care statele membre pot face faţă deficitului persistent de lucrători calificaţi în sectoare importante din punct de vedere strategic.
„Îmbunătăţirea rezultatelor în educaţie şi o mai bună corelare a competenţelor oamenilor cu nevoile pieţei muncii rămân priorităţi esenţiale, inclusiv pentru a remedia deficitul de forţă de muncă şi de competenţe, deosebit de acut în sectoare strategice precum securitatea cibernetică, tehnologia cuantică, inteligenţa artificială şi semiconductorii”, se arată în Pachetul Semestrului European.
La conferinţa de presă, Mînzatu a precizat că 77% dintre companiile europene reclamă faptul că lipsa competenţelor rămâne o piedică importantă în calea investiţiilor. Comisarul a identificat condiţiile de muncă precare drept principala cauză a acestui deficit.
„Nu putem atrage talente, nu putem reduce deficitul şi nu putem creşte veniturile oamenilor fără să ne asigurăm că avem condiţii de muncă bune”, a spus comisarul.
Un impuls pentru competitivitate
De la începutul acestui mandat, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transformat competitivitatea într-una dintre priorităţile majore ale instituţiei, pe fondul incertitudinilor geopolitice tot mai mari.
Cel mai recent Pachet al Semestrului European reflectă această orientare, concentrându-se pe modul în care Europa îşi poate întări poziţia pe scena globală.
Mai exact, blocul comunitar vrea să reducă barierele economice din piaţa unică, să creeze un mediu mai prietenos pentru companii şi capital şi să-şi diminueze dependenţele strategice – mai ales faţă de China şi SUA.
În acest scop, Comisia împinge statele membre spre o politică industrială mai solidă, investiţii mai mari pe pieţele de capital şi o agendă de simplificare care, printre altele, ar reduce povara administrativă atât în sectorul privat, cât şi în cel public.
În paralel, Comisia lucrează la accelerarea reformelor economice la nivelul UE, deşi progresul depinde în mare măsură de voinţa statelor membre de a acţiona – o veche problemă de coordonare.
Ştiri video recomandate
