Muzica are o putere copleșitoare asupra amintirilor noastre. La fel ca un miros familiar, care te transportă direct într-un moment pe care-l credeai demult uitat, fiecare melodie preferată are propria ei poveste bine fixată în memorie. După jazz, rock, disco, acum a venit rândul electro dance-ului (EDM) să revoluționeze lumea muzicală, în felul său. EDM a crescut într-un ritm copleșitor în ultimii ani, ajutat de explozia canalelor de streaming (Spotify, YouTube etc.) și de algoritmii omnipotenți ai rețelelor sociale. Volumul uriaș – în jur de 100.000 – de piese descărcate acum într-o singură zi vine cu o provocare la fel de mare: mai este muzică muzica electronică? Mai poți avea succes pe această piață și să creezi piese care să capteze amintiri? „Enaque & Nujord”, proiectul EDM 100% românesc, ne demonstrează că da.
Producțiile semnate de Adi și Florin, cei doi români din spatele proiectului „Enaque & Nujord”, se remarcă prin linii melodice puternice, voci memorabile și un „sound internațional”, perfect aliniat la trendurile actuale. Piesele lor au ajuns deja pe radiouri din peste 30 de țări, demonstrând că muzica bună trece rapid granițele.
„Sound internațional înseamnă un sunet care stă confortabil lângă orice piesă din playlisturile globale – ca producție, mix, energie și emoție. Adică standarde tehnice moderne, influențe din scena actuală de dance și pop, dar fără să depindă de o singură zonă sau cultură. E muzică pe care o înțelegi și o simți la fel, fie că o asculți în România, Germania, Japonia sau America”, explică Adi Enache, de la „Enaque & Nujord”.
Din martie și până în prezent, canalul lor de YouTube a trecut deja de 1.5 milioane vizualizări cumulate.
„Pentru un proiect lansat de câteva luni, în zona asta de nișă, noi zicem că este un început foarte sănătos”, consideră Adi Enache.
Cei doi muzicieni români arată că numărul celor la care ajung piesele lor este mult mai mare.
„Multă lume ne ascultă în mod pasiv – pe TV, la birou, în mașină, spotify offline, în playlisturi, etc – fără să apese neapărat pe like sau să lase comentarii. Practic, suntem folosiți mai mult ca un “radio modern” decât ca un canal de vlogging”, consideră Adi și Florin. „Oamenii descoperă muzica, se abonează, dar nu înseamnă că fiecare abonat vede sau comentează fiecare upload nou. Algoritmul decide cui livrează ce, iar engagementul se construiește în timp”.
Algoritmii. Noii distribuitori și critici muzicali ai prezentului, care „decid” dacă o piesă merită să fie ascultată de noi, oamenii.
„Succesul mare în social media nu înseamnă automat “producție de calitate”, înseamnă în primul rând că piesa funcționează foarte bine în acel context: e memorabilă, ușor de folosit în clipuri, stârnește reacții. Pentru noi, calitatea se măsoară și în alt mod: cât de bine stă piesa din punct de vedere tehnic lângă producțiile internaționale, dacă rezistă în timp, dacă DJ-ii o susțin în seturi, dacă radiourile o difuzează și după valul inițial. Ideal este când se întâlnesc cele două lumi: ai și un “sound curat”, și o reacție foarte bună în algoritm. Dar baza rămâne muzica – algoritmul vine după”, explică cei doi producători muzicali.
„Dacă piesa nu este bună, poți să ai cea mai șmecheră strategie de promovare, nu faci decât să dai boost la zero”
Enaque & Nujord precizează că ei gândesc piesele „în primul rând pentru oameni, nu pentru algoritmi”. Sau, mai exact 80-90% piesa e gândită pentru ascultători, iar restul de 10-20% pentru „cum o să vadă algoritmul piesa”.
„Când începem o piesă, ne interesează dacă ne mișcă pe noi, dacă transmite ceva, dacă am vrea s-o auzim în mașină, la radio sau pe un sistem mare de club. Abia după ce simțim că piesa “ține” emoțional și muzical, ne gândim la cum o împachetăm astfel încât să fie prietenoasă și pentru platforme: intră hook-ul mai repede, nu tragem prea mult de intro, facem un vizual puternic pentru teaser”.
Dar, la final, tot „creația” este cea care contează.
„Dacă piesa nu este bună, poți să ai cea mai șmecheră strategie de promovare, nu faci decât să dai boost la zero. Algoritmii pot amplifica ceva ce funcționează, dar nu pot resuscita o piesă care nu spune nimic”, explică Adi Enache. „Pentru noi, partea grea și importantă este să ajungem la acel track pe care oamenii îl pun pe repeat, îl fredonează fără să-și dea seama, îl cer la radio și îl includ în seturi”.
Cu alte cuvinte, acel track muzical capabil să „creeze memorii”.
„Din momentul în care ai genul ăsta de piesă, monetizarea devine mai degrabă o chestiune de timp și disciplină: distribuție corectă, relații cu radiouri, playlisturi, content constant. Eu cred foarte tare în ideea asta: dacă muzica e cu adevărat bună și tu ești consecvent, monetizarea e inevitabilă. Întrebarea deja nu mai este «se monetizează?», ci «cât de repede și prin ce canale? »”, spune Adi, de la „Enaque & Nujord”.
Ştiri video recomandate
