Cetăţenii moldoveni, cu drept de vot, sunt chemaţi din nou la urne, la mai puţin de patru luni de la precedentul scrutin legislativ. Alegerile au loc într-un context extrem de tensionat, din cauza protestelor, care au urmat votului din aprilie. Ca şi atunci, puterea comunistă este acuzată că ar intenţiona să fraudeze votul.
Moldovenii vor alege miercuri structura noului Parlament. Analiştii se tem că votul nu va face decât să adâncească impasul politic şi să crească tensiunea, în condiţiile în care niciun partid nu pare să obţină suficient de multe locuri în parlament pentru a-şi alege candidatul la succesiunea lui Voronin.
La scrutin participă opt formaţiuni politice - dintre care se consideră că cinci au şanse de a intra în Parlament, - şi niciun candidat independent.
Pentru prima oară în istoria Republicii Moldova, preşedintele în exerciţiu, Vladimir Voronin, ales şi presedinte al Legislativului în urma votului din 5 aprilie, a convocat alegerile într-o zi lucrătoare, în cursul săptămânii.
Decizia a fost criticată de opoziţie, care consideră că astfel se încurajează absenteismul electoratului tradiţional - în general tineri şi populaţia activă de la oraşe. Ulterior, autorităţile au decretat 29 iulie zi liberă.
În total, funcţionează 1.987 de secţii de votare, dintre care 33 pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale R. Moldova din străinătate.
Pentru monitorizarea alegerilor, Comisia Electorală Centrală a acreditat 488 de observatori internaţionali din partea a 30 de organizatii şi aproape 3.000 de observatori naţionali.
Faţă de alegerile din 5 aprilie, pragul electoral a fost modificat de la 6% la 5%. La fel, a fost redusă şi rata obligatorie de participare la vot necesara pentru validarea alegerilor - de la 50% plus unu, la o treime dintre alegatori.
Antena 3
