Cercetătorii au folosit telescopul Subaru, aflat în apropierea vârfului unui vulcan hawaian inactiv, și telescopul spațial Hubble, care orbitează, pentru a detecta și studia planeta numită AB Aurigae b. Este o gigantă gazoasă care orbitează neobișnuit de departe de tânăra sa stea.
Giganții gazosi sunt planete, precum cele mai mari ale sistemului nostru solar, Jupiter și Saturn, compuse în mare parte din hidrogen și heliu, cu gaze învolburate înconjurând un nucleu solid mai mic.
”Credem că este încă foarte devreme în procesul său de „naștere”. Dovezile sugerează că aceasta este cea mai timpurie etapă de formare observată vreodată pentru un gigant gazos”, a spus astrofizicianul Thayne Currie de la Telescopul Subaru și Centrul de cercetare Nasa-Ames, autorul principal al studiului publicat luni în jurnalul Nature Astronomy, scrie The Guardian.
Este înglobată într-un disc expansiv de gaz și praf care poartă materialul care formează planetele și înconjoară o stea numită AB Aurigae. Se află la 508 ani lumină de Pământ.
Aproximativ 5.000 de planete sau expoplanete au fost identificate dincolo de sistemul nostru solar. Aceasta este printre cele mai mari. Este încălzită de gazul și praful care cad pe ea.
Planetele aflate în proces de formare – numite protoplanete – au fost observate doar în jurul unei alte stele. Aproape toate exoplanetele cunoscute au orbite în jurul stelelor lor, pe distanțe asemătănoare aceleia care separă soarele nostru de planeta sa cea mai îndepărtată Neptun. Dar această planetă orbitează de trei ori mai departe decât Neptun de Soare și de 93 de ori distanța Pământului de Soare.
Nașterea sa pare să urmeze un proces diferit de modelul standard de formare planetară. ”Gândirea convențională este că majoritatea – dacă nu toate – planetele se formează prin acumularea lentă de solide pe un nucleu stâncos și că giganții gazosi trec prin această fază înainte ca miezul solid să fie suficient de masiv pentru a începe acumularea de gaz”, a spus astronomul și co-autorul studiului Olivier Guyon.
În acest scenariu, protoplanetele încorporate în discul care înconjoară o stea tânără cresc treptat, din praf, până la obiecte solide de mărimea unui bolovan și, dacă acest nucleu atinge de câteva ori masa Pământului, atunci încep să acumuleze gaz de pe disc.
”Acest proces nu poate forma planete gigantice la distanțe orbitale mari, așa că această descoperire ne provoacă înțelegerea formării planetelor”, a spus Guyon.
În schimb, cercetătorii cred că AB Aurigae b se formează într-un scenariu în care discul din jurul stelei se răcește și gravitația o face să se fragmenteze în unul sau mai multe aglomerații masive, care se formează în planete.
”Există mai multe moduri de a găti un ou. Și se pare că ar putea exista mai multe modalități de a forma o planetă asemănătoare lui Jupiter”, a spus Currie.
Steaua AB Aurigae este de aproximativ 2,4 ori mai masivă decât soarele nostru și de aproape 60 de ori mai strălucitoare. Are aproximativ 2 milioane de ani – un copil după standardele stelare – în comparație cu aproximativ 4,5 miliarde de ani pentru soarele nostru, considerat de vârstă mijlocie. Soarele la începutul vieții a fost, de asemenea, înconjurat de un disc care a dat naștere Pământului și celorlalte planete.
”Noile observații astronomice provoacă în mod continuu teoriile noastre actuale, îmbunătățind în cele din urmă înțelegerea noastră despre univers. Formarea planetei este foarte complexă și dezordonată, cu multe surprize în continuare”, a spus Guyon.
