Un mecanism unic de supervizare bancară în Europa ar putea fi finalizat până în vara lui 2014, a afirmat vineri la Berlin Joerg Asmussen, membru al comitetului executiv al Băncii Centrale Europene, transmite Reuters, conform Agerpres.
Totuşi, a explicat oficialul BCE, stabilirea unui mecanism unic de supervizare bancară nu va fi posibilă fără înfiinţarea unei scheme unice pentru închiderea băncilor cu probleme.
'Un supervizor care nu poate închide în mod credibil o bancă deoarece nu ştie ce se va întâmpla în continuare este ca un tigru fără dinţi. Avem nevoie de toate elementele unei uniuni bancare - avem nevoie de ele la nivelul unui instrument comun şi de asemenea cred că putem face asta până vara viitoare, dacă muncim din greu', a declarat Joerg Asmussen.
Însă declaraţiile lui Asmussen au venit în conflict cu opiniile ministrului german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, potrivit căruia următorul pas ar trebui să fie coordonarea schemelor naţionale pentru a închide băncile cu probleme, mai degrabă decât un sistem care să împartă riscul la nivelul zonei euro.
Argumentul lui Schaeuble este că o singură agenţie pentru restructurarea sau închiderea băncilor cu probleme poate fi înfiinţată numai după modificarea tratatelor europene, un proces îndelungat şi complex. Însă unii diplomaţi susţin că este vorba de o tactică pentru a amâna discuţiile până după alegerile parlamentare din luna septembrie, în ideea de a evita ca acest subiect să fie folosit împotriva cancelarului Angela Merkel.
După mai mult de trei ani de la debutul crizei datoriilor care a forţat cinci state din zona euro să solicite programe de ajutor, împărţirea notei de plată pentru colapsul băncilor rămâne unul din cele mai disputate subiecte cu care se confruntă Europa.
La reuniunea de marţi a miniştrilor europeni de Finanţe s-a discutat o propunere care prevede modul în care, în situaţia închiderii unei bănci, ar trebui împărţite pierderile între acţionari, deţinătorii de obligaţiuni şi marii deponenţi. Asmussen şi comisarul european Michel Barnier au pledat în favoarea impunerii unor pierderi pentru mari deponenţi, cei care au mai mult de 100.000 de euro în cont, în cazul falimentului unei bănci. 'Primii care trebuie să suporte pierderile sunt acţionari, apoi deţinătorii de obligaţiuni şi deponenţii neasiguraţi în ultimă instanţă', a spus Asmussen.
'Acest lucru înseamnă că vrem să punem la punct o ordine clară în rândul deponenţilor care să includă şi protejarea depozitelor mai mic de 100.000 de euro', a adăugat Asmussen.
