Declaraţia finală a recentei Conferinţe interparlamentare de la Bucureşti trage un semnal de alarmă asupra acţiunilor din Rusia care încalcă dreptul internaţional, a declarat joi, la Oradea, deputata UDMR Biro Rozalia, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor.
"În declaraţia finală tragem un semnal de alarmă spre Rusia, prin care deplângem încălcarea permanentă de către Rusia a dreptului internaţional şi războiul hibrid din regiune. Nu suntem de acord şi condamnăm acţiunile Rusiei care se desfăşoară în Marea Azov, construirea podului Kerci, montarea de cabluri subterane în Peninsula Crimeea anexată ilegal, precum şi încălcarea repetată a apelor teritoriale ale ţărilor europene din zona Mării Baltice. Şi solicităm instituţiilor UE să sporească vizibilitatea Regiunii Mării Negre, având în vedere necesitatea acesteia din cauza mişcărilor Rusiei din această regiune", a declarat Biro.
Deputata Biro Rozalia s-a referit joi, în conferinţă de presă la Oradea, la concluziile lucrărilor celei de-a XIV-a Conferinţe Interparlamentare privind Politica Externă şi de Securitate Comună şi Politica de Securitate şi Apărare Comună (PESC/PSAC), ce a avut loc, în perioada 7-8 martie, la Bucureşti.
Ea a enumerat concluziile celor zece teme abordate în lucrări, despre care a spus că "trebuie abordate de parlamentele naţionale, pentru ca Uniunea Europeană să aibă o politică externă şi de securitate, respectiv de apărare, comună eficiente".
Temele au vizat viitorul securităţii europene, noile instrumente de cooperare, parteneriatul estic, viitorul politicii externe în perspectiva Brexit, strategia UE pentru Regiune a Dunării, Securitatea cibernetică şi războiul hibrid, mobilitatea militară, întărirea cooperării interparlamentare şi angajamentul UE faţă de Balcanii de Vest.
Pentru viitorul securităţii europene, s-a conturat necesitatea ca statele membre să alcătuiască o listă de priorităţi asupra poziţiilor UE în ce priveşte politica externă, adoptată la nivel european, pentru a exprima "un singur glas privind politica externă". Tot aici se recomandă structurilor UE să solicite o analiză aprofundată înainte de a lua decizii fundamentale pentru viitorul UE, precum şi facilitarea unui dialog pentru introducerea votului cu majoritate calificată în Consiliul UE.
La capitolul noile instrumente în politica externă şi securitatea europeană s-a discutat despre modalitatea de revizuire, anuală, printr-o analiză a anului precedent, ca bază pentru activitatea anului următor, precum şi despre Fondul European de Apărare, "care reprezintă un instrument, o politică de securitate ce trebuie însă armonizat cu procesul de planificare al NATO."
Al treilea subiect a fost o invitaţie către statele membre de a continua negocierile privind Facilitatea Europeană de Pace, ca "un dialog permanent în condiţiile actuale".
Analizând Parteneriatul estic, la zece ani de existenţă, cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, se evidenţiată că UE a facilitat dezvoltarea unei relaţii cu aceste ţări, dar se arată şi necesitatea creării unui Parteneriat Estic Plus, "mai ambiţios, care să reprezinte o posibilă opţiune pentru ţările pregătite să facă demersuri ferme pentru a se apropia de valorile europene".
Concluzia conferinţei din 7-8 martie privind viitorul PESC/PSAC din perspectiva Brexit-ului a fost sintetizată în "dorinţa de a menţine cea mai strânsă colaborare şi cooperare posibilă, inclusiv prin NATO, cu Regatul Unit dacă se va întâmpla BREXIT, în domeniile de politică externă, apărare şi securitate".
Strategia UE pentru Regiunea Dunării, prioritară pentru preşedinţia României, este considerată un instrument comunitar foarte eficient pentru cooperare macroregională între cele 14 state riverane, dintre care nouă state membre UE.
"Sprijinim dezvoltarea şi cooperarea regională atât pe plan politic, economic şi social între aceste ţări," a mai spus Biro.
Viitoarele obstacole cu care se vor confrunta forţele armate sunt războiul cibernetic şi hibrid, a subliniat deputata, domeniu în care s-a reliefat necesitatea construirii unei societăţi rezistente şi active în transmiterea mesajului privind democraţia, demnitatea şi libertatea umană.
În ce priveşte mobilitatea militară, deputata a menţionat că trebuie să se acorde o atenţie sporită apărării colective şi o creştere a mobilităţii militare.
"Momentan, UE nu are forţe suficient de mari care să poată să fie dislocate. Însă posibilitatea creării acestora se pare că va fi una necesară în viitorul termen mediu. De aceea, trebuie create proceduri şi investiţii oportune, astfel încât să sporim eficienţa mobilităţii militare bazându-ne pe existenţa NATO, pe de o parte, şi pe cele care vor fi create în cadrul UE", a afirmat Biro.
Conferinţa a mai evidenţiat necesitatea întăririi cooperării interparlamentare, pentru ca "acordarea fondurilor de către statele membre, supravegherea comună politică a progreselor înregistrate, să fie asumate de parlamentele naţionale, care să asigure un grad ridicat de armonizare a legislaţiei în domeniu".
Nu în cele din urmă, s-a concluzionat o deschidere mai mare faţă de problematica ţărilor din Balcanii de Vest.
"M-a surprins plăcut angajamentul luat de politicienii din Parlamentul European legat de necesitatea deschiderii sau acordării unui parteneriat mai strâns faţă de ţările din Balcanii de Vest pentru a lărgi Uniunea Europeană într-un timp rezonabil ", a conchis deputata Biro Rozalia.
