Ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor. Anunțul a fost făcut, luni, de ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, într-un interviu la televiziunea publică, informează agenția BTA, citată de Agerpres.
Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.
Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. Luni, apa a crescut ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.
„Situaţia rămâne dinamică şi dificilă, deoarece Dunărea se află la niveluri extrem de scăzute”, a spus ministrul.
Centrala nu s-a mai confruntat vreodată cu așa ceva, dar echipele reușesc să gestioneze momentul, a adăugat ea. Pompele și instalațiile hidraulice sunt întreținute constant.
Petrova a subliniat că autoritățile nu au stat pe loc.
„Nu am amânat luarea de măsuri. Coordonarea interinstituţională există de câteva săptămâni”, a precizat ea.
Ministrul a oferit și cifrele care arată motivul pentru care Bulgaria pare mai relaxată.
„Bulgaria consumă aproximativ 90.000 de megawaţi-oră de energie electrică pe zi, produce aproximativ 130.000 şi exportă aproximativ 31.000”, a explicat aceasta.
Vineri, producția Unității 5 fusese deja tăiată cu circa 120 MW, dintr-o capacitate instalată de puțin peste 1.000 MW. A fost prima reducere de putere din istoria de 52 de ani a centralei provocată de vreme și de nivelul apei – o măsură preventivă, luată tocmai pentru ca reactorul să funcționeze în siguranță.
De ce rezistă Kozlodui, când altele s-au oprit
Kozlodui a rămas, practic, singura centrală nucleară de pe malul Dunării care a trecut cu bine peste această secetă.
Ungaria a suspendat centrala de la Paks, o decizie fără precedent în ultimii 44 de ani, iar România a oprit Unitatea 1 de la Cernavodă, luând în calcul și oprirea Unității 2.
Diferența ține de felul în care a fost gândită centrala bulgară. Apa din Dunăre nu răcește reactoarele propriu-zise, ci aburul din partea nenucleară a instalației.
Alimentarea se face printr-o stație de pompare proprie, amplasată într-un golf adânc al fluviului și construită special ca să funcționeze stabil chiar și la niveluri foarte scăzute ale apei.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.
În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.
