Bulgaria este cu un an înaintea României în ceea ce privește capacitățile de stocare a energiei, a declarat secretarul de stat Cristian Bușoi la Antena 3 CNN. Astfel, în timp ce România poate asigura doar 7,5% din necesarul de energie din stocare la orele de vârf, în Bulgaria acest procent este de 40%. „O diferență radicală”, a spus expertul în energie Dumitru Chisăliță, care a explicat diferențele dintre Centrala nucleară de la Kozlodui, care funcționează fără probleme în această perioadă de secetă pe Dunăre, și Centrala de la Cernavodă, unde reactorul 1 a fost oprit.
Președintele Asociației România Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat la Antena 3 CNN că centrala nucleară de la Kozlodui a fost construită special pentru a funcționa în condiții de debit extrem de scăzut al Dunării.
„Este cu totul și cu totul altă construcție acolo. Kozlodui are o stație de pompare amplasată într-un golf foarte adânc al apei, unde nu există o problemă de nivel așa cum găsim la Cernavodă. În același timp, în această zonă sunt 34 de pompe de mare capacitate, care au fost proiectate de așa natură încât să asigure necesarul de apă la centrală chiar dacă se iau în considerare minimele hidrologice de acum 100 de ani. Vă aduc aminte că în 1949, Dunărea era cu 30% mai scăzută decât este în momentul de față. Deci, centrala a fost gândită pentru un debit mult mai scăzut decât este în momentul de față, ceea ce face ca probabilitatea să se oprească în această perioadă de criză să fie una foarte, foarte mică”, a spus expertul în energie.
Bulgaria poate asigura 40% din necesarul de energie doar din stocare
Nici România în cazul Centralei de la Cernavodă, nici Ungaria în cazul Centralei de la Paks nu au avut aceeași abordare.
„Nu avem aceeași construcție, nu am avut aceeași abordare la Cernavodă și nici ungurii nu au avut-o la Paks. Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită la noi nu din cauza unei probleme de apă, cât de nivelul de unde se preia efectiv apa la puț pentru răcire”, a spus Chisăliță.
Mai mult, bulgarii s-au gândit din timp și cum să armonizeze capacitatea de producție cu capacitatea de stocare.
„Dacă, de exemplu, în România, raportul între puterea instalată în baterii și consumul mediu orar la vârf, 20:00 - 23:00, e de 7,5%. Noi, în cea mai bună variantă, putem veni cu 7,5%, bulgarii au 40%. Deci ei doar din stocare pot să asigure 40% la vârf de consum. O diferență radicală.
Dacă facem raportul între capacitățile de stocare în baterii și totalul capacităților regenerabile, în România e de 6%, solar-eolian, doar 6% din ceea ce producem pe timpul zilei în exces putem să stocăm. Bulgarii au 30%, chiar dacă au mai puține capacități de stocare au gândit mai bine sistemul”, a explicat expertul în energie la Antena 3 CNN.
Secretarul de stat Cristian Bușoi a declarat, de asemenea, că Bulgaria este cu un an înaintea României în ceea ce privește capacitățile de stocare, iar țara noastră nu poate recupera în câteva săptămâni investiții care nu s-au făcut timp de mulți ani.
„Noi am fi trebuit să lucrăm pe brațul Bala de foarte mult timp, așa cum a spus-o premierul. De vreo cinci ani era un proiect la Ministerul Transporturilor care ar fi îmbunătățit și navigația și ar fi generat și apă suficientă pentru funcționarea Cernavodă. Oricum, fără acel proiect, noi nu putem construi reactoarele 3 și 4. Cernavodă 3 și 4 nu se pot construi în situația actuală de pe Dunăre”, a adăugat europarlamentarul.
Când ar putea implementa Guvernul planul de rezervă
În ceea ce privește starea de alertă din România, Cristian Bușoi a declarat că planul de rezervă al României, respectiv limitarea consumului marilor companii de către Transelectrica, va fi pus în aplicare doar dacă două scenarii se suprapun: se oprește și al doilea reactor de la Cernavodă și nu putem importa suficientă electricitate la orele de vârf.
„Conform legislației în vigoare este nevoie de o hotărâre de guvern care să împuternicească Transelectrica să facă calcule și anunțând în prealabil marii consumatori să le poată reduce cantitatea de electricitate care le stă la dispoziție în orele de vârf și doar în situațiile în care ar fi nevoie să se întâmple acest lucru, prin rotație, nu doar la aceeași (companie n.red) și termenul pentru adoptarea acestei hotărâri de Guvern ar fi cel mai târziu joi.
Dacă se oprește și al doilea reactor și nu găsim suficient electricitate în orele de vârf pe piața regională pentru a avea această electricitate în România, în sistemul nostru de transport, în sistemul energetic național. Și atunci dispecerul Energetic Național care activează în cadrul Transelectrica, poate să declanșeze acest plan în baza hotărârii de Guvern care va fi adoptată în această săptămână”, a spus Bușoi.
Bușoi: Nu se va ajunge la limitări pentru populație
Secretarul de stat a dat asigurări că nu vor exista măsuri de limitare a consumului populației.
„Nu este nevoie de acest lucru, cel puțin pentru acoperirea consumului populației avem din producția internă. Capacitățile pe gaz merg în parametrii optimi. Solar, capacitățile solare în timpul zilei, sigur ne ajută mai puțin seara. Avem și grupurile pe cărbune, cele trei plus unu, Rovinari și Turceni, care și ele funcționează, au cantitățile de cărbuni necesare.
S-au mai adăugat câteva capacități de stocare în aceste două săptămâni și chiar mai înainte am vorbit cu domnul președinte ANRE, care mâine va avea o nouă ședință de avizare de licențiere pentru noi capacități. Prin urmare, populația nu are de ce să fie afectată și oricum nu vom fi în situația în care vom avea zero importuri. E puțin probabil să ajungem acolo. Ungaria, într-adevăr, are o mare problemă și absoarbe mare parte din importurile care pot veni dinspre Europa Centrală. Bulgaria însă este încă în parametri normali. Kozlodui funcționează la capacitatea normală.
Am reușit să creștem cantitățile de electricitate care vin dinspre Ucraina. Nu vorbim de foarte mult, vorbim până la 200 de megawați, dar pot fi esențiali în orele de vârf. Deci nu se va ajunge la limitări la populație. Acest lucru este exclus”, a spus Bușoi.
Europarlamentarul a adăugat că deși înțelege apelurile Opoziției pentru redeschiderea unor centrale pe cărbune, Comisia Europeană nu va accepta.
„Avem în acest moment patru unități care funcționează. Ele sunt unități vechi, chiar dacă au în jur de 300 de megawați niciodată nu ajung la capacitatea maximă, pentru că nu sunt unități noi, modernizate și în general nu merg toate patru o dată.
Merg trei dintre cele patru. Dar avem nevoie de toate patru, pentru că nu știm niciodată la care dintre ele avem o problemă. Deci cele patru sunt obligatorii să le avem. Prin PNRR unul dintre grupuri ar trebui să fie închis până în 31 august. Încercăm să convingem Comisia Europeană. Domnul prim-ministru a făcut personal eforturi și demersuri. Cerem să ne permită să rămânem totuși cu cel de-al patrulea grup.
În ceea ce privește discuția cu redeschiderea unor grupuri deja închise, domnul prim-ministru a spus-o foarte clar. Vorbim de punerea în pericol nu doar a cererii de plată următoare, dar și redeschiderea acelei cereri de plată din PNRR prin care am bifat că ne-am asumat decarbonizarea, punem în pericol ireversibilitatea. Acele grupuri nu mai au licență de funcționare.
(...) E o măsură cu foarte puține șanse de a fi implementată și cu zero șanse să fie acceptată de Comisia Europeană”, a conchis Bușoi.
Stare de alertă în România
Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri instituirea stării de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie electrică.
România a intrat într-o perioadă de presiune asupra sistemului energetic național, în weekend, după oprirea controlată a Unității 1 de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat luni, măsuri fără precedent pentru limitarea consumului de electricitate, în special în rândul marilor consumatori industriali, în contextul în care există riscul ca și Unitatea 2 de la Cernavodă să fie oprită.
Debitul fluviului la intrarea în țară, prin punctul Baziaș, a coborât la aproximativ 1.700 m³/s, ceea ce reprezintă doar o treime din media obișnuită de 4.700 m³/s pentru luna iulie. Cu alte cuvinte, prin România intră acum cam a treia parte din apa pe care ar trebui s-o avem în mod normal la mijloc de vară.
Apele Române estimează că la începutul lunii august debitul va coborî spre 1.600 m³/s, apropiindu-se de cel mai mic nivel înregistrat vreodată. Seceta pe Dunăre a afectat și Ungaria, Bulgaria și Serbia.
