Presa de propagandă rusă a rostogolit pe internet în ultimele zile un nou subiect fake, de această dată despre o presupusă descoperire a unor cercetători ruși: un „super-mineral” nou care ar avea o valoare uriașă și ar depăși inclusiv aurul. Articole despre „Kola Ashcroftine” au început să apară peste tot în „ecosistemul” de propagandă rusă, iar în capcana Kremlinului au picat inclusiv unele site-uri de știri din România, care au preluat aproape integral susținerile care, la o căutare mai atentă, sunt niște falsuri grosolane și evidente dar bine împachetate în texte cu formă „științifică”.
Site-urile din România care au preluat subiectul au folosit ca sursă principalul site de propagandă din Belarus, aparținând radiodifuziunii bieloruse. În articol, propagandiștii susțin că „experții”, fără să precizeze exact cine sunt ei, au „estimat valoarea de piață a materialului la 145 de dolari per milimetru, substanțial mai mult decât prețul actual al aurului”.
Când începem să privim mai atent la care este adevărata descoperire, lucrurile se schimbă, iar propaganda devine evidentă. Sursa fake-ului inițial: site-uri ale presei de stat ruse - Sputnik, RBK, Ria și alte „surse” care redistribuie aceste fake-uri au răspândit rapid articole clonate peste tot, inclusiv pe rețele sociale.
Ulterior, articolul a fost preluat și de alte site-uri din „ecosistemul second-hand” al propagandei ruse: site-uri din Turcia și Vietnam care au contribuit puternic la rostogolirea subiectului pe rețelele sociale. În România, principala sursă de diseminare a fost presa de stat bielorusă. De acolo, mai multe site-uri au preluat informația, tradus-o din engleză și publicat-o cu titlurile exagerate inițiale.
Dar ce este Kola Ashcroftine, de fapt
Detectarea propagandei ruse și a resorturilor sale poate deveni simplă și intuitivă dacă înțelegi „rețeta” după care funcționează. Propagandiștii se folosesc deseori de un subiect real, profită de faptul că el este dificil de înțeles pentru cineva care nu are expertiză sau nu este inițiat în domeniu și se folosesc apoi de un limbaj pseudoștiințific pentru a promova exagerări, falsuri sau invenții.
În acest caz, e vorba de o cercetare incipientă a unor geologi ruși care au găsit un posibil nou mineral cu o structură și complexitate similară cu a ashcroftinului.
Ashcroftinul-Y a fost descoperit la începutul secolului trecut în Groenlanda și poartă numele unui colecționar faimos de minerale din Marea Britanie: Frederick Noel Ashcroft.
În 2025, geologii mineralogi ruși Serghei Krivovicev, Victor Iacovenciuk, Olga Goiciuk și Anatoli Kasatkin au descoperit un mineral asemănător ashcroftinului dar care avea o complexitate mult mai mare.
Posibilul nou mineral a fost descoperit în mina Kirovski, în peninsula Kola a Rusiei, iar cercetătorii au decis să-i pună numele provizoriu „Kola Ashcroftine”. Important de menționat, însă, este că cercetarea este într-o fază atât de incipientă încât cercetătorii nici măcar nu știu încă dacă ce au găsit este într-adevăr un nou mineral sau dacă este pur și simplu vorba de o variație naturală a ashcroftinului „clasic”. Cercetări ulterioare urmează să stabilească cum poate fi clasificat.
Nici vorbă să se pună măcar problema de valoare, mai ales că așa ceva nu se poate stabili în absența unei piețe care să dorească să achiziționeze un produs bazat pe acest posibil nou mineral. Comparația cu aurul este de la bun început absurdă, deci.
În articolul științific peer-reviewed, care poate fi citit integral pe ResearchGate, cercetătorii explică noutatea mineralului din Kola față de ashcroftinul-Y din Groenlanda.
„Potrivit analizei complexității bazate pe informație, faza KA are o structură foarte complexă și se numără printre cele mai complexe 3,5% dintre mineralele cunoscute în prezent. Prezența tuburilor de silicat reprezintă principalul motiv al complexității structurale excepționale a acestei faze.
Pe baza datelor disponibile în prezent, este imposibil să se stabilească relația exactă dintre faza KA și ashcroftine-(Y), deoarece ultima analiză chimică a acestui mineral a fost realizată în 1924. Prin urmare, identitatea mineralogică a ashcroftine-(Y) rămâne în prezent o problemă nerezolvată”, scriu cercetătorii în articol.
Astfel, aflăm că KA nu este nici nume oficial și nici nu este înregistrat ca fiind un mineral nou. Ce este adevărat conform articolului este că KA conține mai multe elemente rare.
În același timp, cercetătorii încă nu au o idee exactă cu privire la diferențele dintre ashcroftinul-Y și KA. Materialul inițial din Groenlanda a fost analizat cu metodele științifice din anii '20. Noul studiu susține că formula sa chimică acceptată în prezent ar putea fi incompletă sau incorectă, în special în ceea ce privește conținutul de calciu, mangan și fluor.
Fără a mai lua în calcul vreo exagerare a propagandei, posibilitățile sunt câteva: (1) mineralul descoperit în Peninsula Kola este într-adevăr o specie minerală nouă și distinctă; (2) KA este pur și simplu ashcroftinul-Y, însă de-abia acum a fost descoperită compoziția sa corectă; (3) KA este o „rudă” a ashcroftinului-Y.
Fake-ul a născut isterie pe internet și două criptomonede
Mai interesant este că unul dintre autorii cercetării, Serghei Krivovicev, a intervenit după apariția articolelor fake din presă pentru a clarifica. El a spus că susținerea conform căreia mineralul ar fi „mai valoros decât aurul” este o „aberație totală”.
El a precizat că nici el nici echipa de cercetători nu au avut vreodată vreo intenție să „pună preț pe niște ace microscopice”.
Ulterior, și TASS a scris că ministerul științei și educației superioare rus nu a anunțat vreo astfel de descoperire și că întreaga situație este o „neînțelegere” sau „distorsionare a subiectului”.
La doar câteva zile după ce povestea a devenit virală, au apărut cel puțin două criptomonede fără nicio legătură între ele care foloseau numele „Kola Ashcroftine”.
În cazul uneia dintre criptomonede, lansată pe rețeaua Solana, apărea un singur deținător, fără lichiditate și fără date relevante privind tranzacționarea. O alta era deja cotată și înregistra un volum redus de tranzacții.
Aceste criptomonede nu au nicio legătură cu cercetarea mineralogică și par să fie lansări oportuniste de monede-meme care încearcă să profite de popularitatea expresiei.
