Extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra Mării Negre generează riscuri tot mai mari pentru securitatea și comerțul european: dronele lovesc nave și ucid marinari, rutele de transport al cerealelor sunt afectate, iar companiile de asigurări și investitorii evaluează costurile continuării operațiunilor prin porturile ucrainene, scrie Politico, miercuri. După numeroase atacuri mortale cu drone în apele statelor NATO, țările de la Marea Neagră solicită sprijinul alianței, iar liderii UE discută despre măsurile necesare pentru restabilirea siguranței navigației.
Numai în ultima săptămână, cinci nave comerciale au fost lovite în apele Bulgariei și României, atacurile provocând moartea a cel puțin patru persoane, dispariția mai multor marinari și rănirea altora. Ca reacție, Bulgaria, România și Turcia au adus problema în atenția NATO, solicitând o implicare mai mare a alianței în regiune și sprijin comun, potrivit a doi diplomați NATO.
„Atacul din zona economică exclusivă a Bulgariei este absolut inacceptabil. Reprezintă o încălcare gravă a dreptului maritim și internațional și va pune și mai mult în pericol siguranța navigației în Marea Neagră”, a scris prim-ministrul bulgar, Rumen Radev, pe Twitter, după atacurile de săptămâna trecută.
Rusia atacă porturile și orașele ucrainene din regiune încă de la începutul războiului. Însă, atacurile recente au extins consecințele conflictului și asupra teritoriului statelor NATO. Dacă acestea continuă, liderii UE vor fi supuși unor presiuni tot mai mari pentru a proteja transportul maritim din Marea Neagră și a menține fluxurile comerciale ale Ucrainei.
Aceste probleme se vor afla printre principalele teme ale summitului Consiliului European de joi. Potrivit unui proiect al concluziilor reuniunii, obținut de POLITICO, liderii urmează să discute despre „restabilirea imediată a navigației în siguranță pentru navele care transportă cereale”.
O mare problemă
Rusia nu este singura țară care folosește drone navale în Marea Neagră. Ucraina le-a folosit, de asemenea, împotriva navelor care au legături cu Rusia.
În iunie, o dronă navală ucraineană a explodat în portul Constanța din România, după ce Ucraina a motivat că aceasta își deviase traseul din cauza interferențelor provocate de sistemele rusești de război electronic.
„Situația din Marea Neagră este destul de periculoasă, deoarece atacurile vin din ambele părți”, a declarat un reprezentant al sectorului european al transportului maritim, sub rezerva anonimatului. „Trebuie să vă faceți griji în privința ambelor tabere”.
Stabilirea responsabilității pentru atacuri poate fi, de asemenea, dificilă. Rumen Radev a declarat, miercuri, că anchetatorii nu au demonstrat încă faptul că Rusia se află în spatele atacurilor, deși unii au pus reticența sa pe seama atitudinii sale în general mai conciliante față de Kremlin.
Operațiunile cu drone desfășurate atât de Rusia, cât și de Ucraina vor continua probabil atât timp cât cele două țări vor dispune de fondurile și capacitățile de producție necesare, a declarat Cristian Vlas, responsabil adjunct pentru cercetarea privind Europa de Est în cadrul organizației de analiză ACLED, citat de Politico.
Oleksii Goncearenko, parlamentar ucrainean și fondator al Forumului pentru Securitatea Mării Negre, a declarat că este necesară o „inițiativă diplomatică serioasă”, care să reunească Ucraina, Rusia și un garant terț, precum Turcia, „pentru a restabili libertatea navigației în Marea Neagră”.
Rutele de transport al cerealelor, sub presiune
Riscurile de securitate perturbă rutele prin care recoltele Ucrainei ajung pe piețele internaționale, cu consecințe și asupra legăturilor de transport ale UE.
Porturile de la Marea Neagră reprezintă principala poartă de export a Ucrainei, prin acestea fiind transportate aproximativ 95% din exporturile de cereale ale țării, precum și cantități importante de minereu de fier. Traficul maritim a scăzut pe măsură ce riscurile de securitate au crescut.
O parte dintre mărfuri sunt redirecționate către Dunăre, dar capacitatea de transport pe fluviu a fost pusă la grea încercare în ultimele luni, deoarece seceta a dus nivelul apei la minime record.
Operatorii încearcă să suplimenteze capacitatea de transport feroviar, însă acest lucru riscă doar să mute blocajele logistice mai spre vest, în România.
Transportarea unor cantități mai mari de cereale ucrainene pe cale terestră riscă, de asemenea, să reaprindă tensiunile cu fermierii din țările vecine ale UE, a spus Vlas.
Fermierii români se tem că produsele agricole ucrainene destinate doar tranzitului ar putea ajunge să fie comercializate pe piața internă, a adăugat el, în timp ce operatorii de transport încearcă deja să facă față unor solicitări concurente pentru capacitatea disponibilă.
Ministrul ucrainean al agriculturii, Taras Visoțki, a avertizat că milioane de tone de cereale nevândute se acumulează în depozite și că fermierii care nu își pot comercializa producția nu vor avea bani pentru a însămânța din nou toate terenurile.
Bulgaria colaborează cu România și Turcia la o inițiativă comună pentru protejarea libertății navigației în Marea Neagră, pe care Radev intenționează să o prezinte liderilor UE, joi.
În urma solicitării adresate NATO de țările de la Marea Neagră, oficialii militari ai alianței vor analiza probabil mai multe opțiuni, inclusiv posibilitatea de a transfera sisteme de apărare împotriva dronelor în regiune, au declarat cei doi diplomați NATO.
Radev a spus că guvernul său va organiza o reuniune cu omologii de la Ankara și București pentru a examina noi propuneri, în timp ce un oficial bulgar de rang înalt a cerut dezvoltarea unor noi sisteme comune de apărare împotriva dronelor împreună cu România, finanțate parțial de UE.
Investiții în pericol
Atacurile amenință și investițiile care începuseră să revină în porturile ucrainene.
MSC, cea mai mare companie de transport maritim de containere din lume, s-a numărat printre cei mai importanți și mai recenți investitori, achiziționând, potrivit informațiilor apărute în presă, o participație majoritară la un terminal de containere dintr-un port din apropierea Odesei, în luna mai.
Ucraina a oferit, de asemenea, investitorilor posibilitatea de a obține o concesiune pe termen lung pentru terminalul din Ciornomorsk, în apropiere de Odesa.
Acest terminal face parte dintre cele mai mari proiecte de parteneriat public-privat planificate în sectorul portuar ucrainean și dintr-un amplu efort de reconstrucție, estimat la mai multe miliarde de euro, la care ar urma să participe și companii europene. Însă, persoanele care lucrează în porturile ucrainene spun că perspectivele reconstrucției sunt tot mai sumbre.
„Nimeni nu este pregătit să investească și să reconstruiască, atunci când știe că mâine va veni o altă rachetă, un alt roi de drone”, a declarat Oleg Grigoriuk, președintele Sindicatului Lucrătorilor din Transportul Maritim din Ucraina.
