Ce ar însemna transformarea Canadei în al „51-lea stat” pentru SUA. De ce ar fi o idee foarte proastă pentru republicani

Donald Trump a vorbit des în perioada care s-a scurs de când a devenit președinte despre anexarea Canadei la Statele Unite și despre transformarea acesteia în cel de-al 51-lea stat american. Deși această temă a fost una constantă și frecvent îmbrățișată și de alți oficiali din administrația Trump sau de aliați ai președintelui, până acum nu a fost „elaborat” niciun plan concret pentru acest lucru. Având în vedere imprevizibilitatea lui Trump, e greu de spus dacă președintele american chiar crede că anexarea Canadei e o idee bună și un obiectiv realist sau fezabil. În același timp, felul în care discută cu oficialii canadieni și retorica lui și despre alte „obiective” imperialiste ale SUA, precum anexarea Groenlandei sau a Canalului Panama, ne face să credem că administrația Trump nu tratează deloc ca pe o glumă subiectul transformării Canadei în stat american.

Donald Trump a vorbit pentru prima oară despre acest subiect cu mai mult de o lună înainte să fie învestit în funcție pentru al doilea mandat, pe 18 decembrie 2024. Pe atunci președintele ales al SUA spunea că anexarea Canadei este o „idee excelentă” și că printr-o integrare a țării în SUA, canadienii ar fi „mai bine protejați” și ar economisi „masiv” în ce privește impozitele. În plus, așa cum o face mereu, Trump a spus fără să ofere vreo dovadă că „mulți canadieni își doresc ca țara lor să devină al 51-lea stat”.

Oficialii canadieni au luat în serios declarațiile lui Trump, în timp ce mulți canadieni s-au arătat înspăimântați de idee. Justin Trudeau a spus chiar că scopul tarifelor inexplicabile împotriva Canadei, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai SUA și un vechi aliat, este acela de a prăbuși economia țării pentru a o putea integra apoi în SUA. Donald Trump însuși a propus Canadei să devină al 51-lea stat „pentru a evita tarifele”, în mai multe rânduri, inclusiv recent.

Justin Trudeau crede și că scopul principal al lui Trump în această întreagă epopee este de a obține mineralele rare de care dispune țara sa.

„Ei sunt conştienţi de resursele pe care le avem şi vor să profite de ele. Dar Trump are în minte faptul că una dintre cele mai uşoare modalităţi de a le obţine este să ne absoarbă ţara”, a spus Trudeau într-o declaraţie de la acea întâlnire, scursă în presă.

În plus, adevărata primă dată când Trump şi-a exprimat pentru prima dată interesul pentru anexarea Canadei ar fi fost când Trudeau l-a vizitat în Florida, după ce a câştigat alegerile prezidenţiale din SUA, în noiembrie 2024, şi când liderul republican a ameninţat că va impune taxe vamale de 25% asupra importurilor din Canada. În timpul vizitei lui Trudeau, Trump i-a spus acestuia că singura modalitate de a evita aceste taxe, despre care Canada estimează că îi vor devasta economia, este să devină al 51-lea stat al SUA.

Ce ar însemna pentru SUA admiterea Canadei ca stat american

Dincolo de retorica agresivă a lui Donald Trump în ce privește anexarea vecinului de la Nord al SUA, posibilitatea ca această idee să fie pusă în aplicare este extrem de redusă. Nu vom asista, cel mai probabil, la integrarea Canadei în SUA, însă nici dacă acest lucru ar fi posibil și fezabil și s-ar întâmpla, Donald Trump și partidul său nu ar avea prea multe motive de bucurie.

Cu o întindere de aproape zece milioane de kilometri pătrați, Canada este a doua cea mai mare țară de pe planetă, după Rusia și depășește cu mult orice alt stat american. Nu doar atât, Canada are și o populație mult mai mare decât orice alt stat din Uniunea americană. Cele mai recente estimări plasează populația Canadei aproape de cifra de 41,4 milioane de locuitori. Cel mai populat stat american, California, are o populație estimată de aproximativ 39,4 milioane de locuitori.

Aderarea Canadei la SUA ar face-o cel mai mare stat nou-intrat în Uniune și cel mai populat, reprezentând aproximativ 11% dintr-o populație extinsă de 381 de milioane. Asta ar face-o de departe cel mai mare stat - depășind California (10% din populație), Texas (8%), New York (6%) și Florida (5%). Pe lângă întinderea fizică, țara de la nord ar fi și cel mai populat stat admis în Uniune vreodată, depășind Maine (devenit stat prin ruperea de Massachussets în 1820, ca parte a Compromisului Missouri - pentru a permite intrarea în Uniune a Missouri ca stat sclavagist, Congresul a forțat ruperea Maine de Massachussets pentru a avea un nou stat non-sclavagist; cu aproximativ 3% din populația extinsă a țării la momentul intrării în Uniune).

Aceste date demografice ar însemna, însă, și un dezechilibru puternic pe plan politic. 

Admiterea Canadei ca stat al Uniunii americane ar avea repercusiuni imediate în ce privește reprezentarea în Congres. Ar fi obligatorie inclusiv creșterea numărului membrilor Camerei Reprezentanților pentru ca noua populație de peste 41 de milioane de locuitori să aibă reprezentare. Istoric vorbind, noile state au primit un număr de reprezentanți în Cameră în funcție de populația lor. Pentru că statele intrate în Uniune erau deseori mici, numărul de reprezentanți a crescut marginal.

De această dată, însă, noul stat admis ar fi de departe cel mai mare, astfel că numărul de reprezentanți ar putea crește, teoretic, cu cel puțin 50 de noi membri. Numărul e similar cu cel al Californiei, care are 52 de reprezentanți, în prezent. Dacă luăm numărul de 50 ca fiind probabil pentru Canada, Camera Reprezentanților ar crește  până la 485.

Deși numărul de membri ai Camerei a fost fixat la 435 din 1911, crescând doar temporar până la 437 la admiterea în Uniune a Alaskăi și Hawaii, un stat de dimensiunile Canadei ar da peste cap orice plan de menținere a cifrei actuale de 435. Pentru a păsta numărul de 435, ar fi nevoie de o nouă lege cuprinzătoare de reporționare a mandatelor la numărul de locuitori, ceea ce ar însemna că multe dintre statele medii și-ar pierde din reprezentanți pentru a acomoda numărul mare de noi reprezentanți canadieni.

Canada ar reprezenta un bloc electoral cu totul nou

E destul de evident deja că electoratul canadian este mult diferit de cel american. În fapt, în ce privește cultura politică, sistemul de guvernământ și obiceiurile de vot, Canada seamănă mult mai mult cu țările europene decât cu americanii. Canada este o monarhie parlamentară în uniune personală cu Marea Britanie, astfel că împărtășește cu fosta sa metropolă sistemul parlamentar Westminster dar și șeful de stat, în persoana regelui Charles al III-lea. Nu doar atât, Canada este ea însăși un stat federal descentralizat, astfel că intrarea ei în Uniunea americană ca al 51-lea stat ar presupune o problemă pentru multe dintre provinciile canadiene care au propriile guverne și parlamente locale. 

Ipotetic, însă, Canada ar schimba radical felul în care se face politică în SUA. În fapt, intrarea sa ca stat membru al SUA ar putea duce chiar la o reconfigurare dramatică a sistemului bipartid american actual - Canada are, în prezent, șase partide parlamentare - Liberalii lui Justin Trudeau (157 mandate la ultimele alegeri), un partid centrist cu unele poziții de centru stânga; Conservatorii lui Poilievre (119 mandate la ultimele alegeri), un lider care merge pe o poziție mai spre dreapta radicală, deși partidul său rămâne un partid de centru dreapta; partidul local al Quebec-ului (32 de mandate la ultimele alegeri), un partid care susține independența regiunii; Noul Partid Democrat (24 de mandate), un partid de centru spre stânga, cu unele poziții social-democrate; și Verzii (3 mandate). Partidul Poporului Canadian, un partid populist al dreptei radicale care seamănă cel mai mult cu tiparul ideologic trumpist n-are niciun mandat și are slabe șanse să câștige unul și la următoarele alegeri.

Astfel, niciunul dintre partidele canadiene, poate cu excepția Partidului Conservator, nu se înscrie în tiparul politicii americane. Toate partidele sunt la stânga consensului politic american. Partidul Conservator este singurul partid care ar putea să aibă ceva în comun cu politica americană, însă și conservatorii canadieni ar fi, de multe ori, chiar la stânga democraților americani. De republicani nici nu mai poate fi vorba să aibă vreo legătură cu politica din Canada. Partidul republican probabil că ar reuși cu greu să obțină un mandat în Canada. În același timp, noile partide ar pune o presiune imensă pe politica prezidențială americană.

Aritmetica electorală din alegerile prezidențiale s-ar schimba dramatic

Presupunând că noul stat canadian ar intra în Uniunea americană în forma actuală, el ar primi în jur de 56 de voturi în Colegiul Electoral, mai multe decât California, statul care are în prezent cel mai mare număr. (54) Comportamentul electoral s-ar schimba și el radical - pentru că partidele canadiene nu ar fi, cel mai probabil, viabile în celelalte state americane, votanții canadieni s-ar îndrepta mai degrabă spre democrați. Canada ar fi, de la bun început, un stat albastru (stat sigur pentru democrați), probabil chiar mai pro-democrat decât California. În plus, numărul nou de electori - 538 plus 56 - ar însemna că noul prag pentru câștigarea președinției ar crește de la 270 la 297.

În acest context și luând în considerare că lucrurile ar rămâne similare în celelalte state, șansele republicanilor de a câștiga președinția ar scădea considerabil, în timp ce harta electorală ar deveni mult mai favorabilă democraților, în general. Pe harta electorală actuală, neluând în considerare statele oscilante actuale - Nevada, Arizona, Georgia, Carolina de Nord, Pennsylvania, Michigan și Wisconsin, democrații ar avea un scor de 282 la 219. Asta ar însemna că unul dintre statele Georgia, Carolina de Nord, Michigan sau Pennsylvania ar fi suficiente pentru a câștiga președinția, în timp ce republicanii ar avea neapărat nevoie de șase din șapte state swing.

Hartă: Adrian Dumitru/Antena 3 CNN

Canada ar deveni, cel mai probabil, un stat sigur pentru democrați pe harta electorală revizuită a Statelor Unite

În general, votanții canadieni sunt mult mai la stânga decât electoratul american în ansamblu. De exemplu, sondajele cu privire la alegerile prezidențiale din 2024 au arătat că fosta vicepreședintă Kamala Harris era preferată față de Donald Trump.

Un sondaj Leger din octombrie 2024 arăta că 64% dintre canadieni ar vota-o pe Harris dacă ar fi fost votanți americani. Doar 21% ar fi mers pe mâna lui Trump.

Sursă: Leger/sondaje

În ce privește distribuția pe partide, doar votanții conservatori ar fi fost împărțiți mai echitabil între cei doi candidați - 45 la sută preferându-l pe Donald Trump, în timp ce 42% o preferau pe Harris. Votanții celorlalte partide parlamentare o preferau în mod categoric pe Harris în proporție de 86%-90%. Faptul că ipoteticul stat Canada ar fi un dezastru pentru republicani e ilustrat mai ales de acest sondaj - Trump îi convinge cu greu chiar și pe conservatorii canadieni. Dincolo de posibile tentative de gerrymandering ostil al republicanilor în Canada, ipoteticul stat ar da, cel mai probabil, voturile sale electorale candidatului democrat.

Sursă: Leger/sondaje

Deși aceste sondaje sunt doar ipotetice, iar comportamentele electorale s-ar putea schimba și ele în funcție de context și de evenimentele care au loc, iar astfel de schimbări sunt imposibil de prezis, cifrele arată că ipoteticul stat Canada ar fi cel mai albastru stat de pe harta electorală revizuită a Statelor Unite.

În ce privește Camera Reprezentanților, un număr de 50 de noi reprezentanți canadieni ar da democraților un avantaj de încă 40-45 de mandate, translatate fie în reprezentanți democrați fie în partide aliate democraților și cu care aceștia ar guverna mereu împreună.

Dacă fiecare district canadian din Congres ar avea aproximativ 740.000 de locuitori, asta ar însemna, neluând în calcul posibile activități de gerrymandering (n. red. – desenarea districtelor electorale în așa fel încât să asigure alegerea candidatului unui partid, tactică folosită des mai ales de republicani în statele pe care le controlează), că democrații ar obține în jur de 44 dintre cele 50 de noi locuri în Congres.

În prezent, republicanii au o majoritate fragilă de 220 de mandate, cu doar două peste numărul necesar. O Cameră a Reprezentanților extinsă la 485 ar ridica și majoritatea la cel puțin 243 de mandate, și le-ar da democraților o majoritate solidă de 259 de mandate.

E greu de crezut că multe dintre circumscripțiile canadiene i-ar vota pe republicani, însă unii congresmani „conservatori” canadieni (6 în proiecția prezentată) ar putea să facă alianțe de conjuntură cu republicanii.

Din acest punct de vedere, fără o schimbare masivă de abordare politică, republicanii ar putea să piardă permanent accesul la majorități în Camera Reprezentanților.

În Senat situația ar fi ceva mai echilibrată, însă și aici democrații ar primi un avantaj nesperat – doi senatori democrați sau aliați democraților.

Asta în cazul în care Canada ar fi admisă ca un singur stat. Dacă toate provinciile canadiene ar deveni state, atunci Senatul ar deveni și el o cameră dominată de democrați – cele zece state canadiene ar beneficia de doi senatori fiecare, foarte probabil democrați sau aliniați democraților.

Hartă: Adrian Dumitru/Antena 3 CNN