Comisia Europeană a propus pe 17 iulie revizuirea uneia dintre principalele politici climatice ale Uniunii Europene, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Euronews explică ce este ETS, de ce este revizuit și de ce a devenit unul dintre cele mai controversate subiecte de pe agenda UE.
Revizuirea ETS se conturează drept una dintre cele mai importante confruntări din politica climatică a UE, deoarece se află la intersecția dintre ambițiile climatice, competitivitatea industriei și prețurile accesibile la energie.
Ce este ETS?
ETS este un sistem de plafonare și comercializare a certificatelor de emisii, folosit de UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectoarele industriei grele, care generează aproximativ 40% din totalul emisiilor Uniunii.
În practică, ETS obligă anumite sectoare industriale să plătească pentru poluarea pe care o produc. Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, companiile trebuie să cumpere certificate de emisii în cadrul ETS.
Unele industrii au dreptul la certificate gratuite. Măsura este menită să împiedice mutarea producției în țări cu norme de mediu mai puțin stricte, fenomen cunoscut drept „relocarea emisiilor de carbon”.
Potrivit formei anterioare a ETS, numărul certificatelor gratuite urma să scadă până la zero în 2039.
În fiecare an, numărul total al certificatelor disponibile a fost redus pentru ca emisiile să scadă în ritmul necesar atingerii obiectivelor climatice ale UE.
Comisia a propus prelungirea sistemului și după 2039, cu menținerea acordării condiționate de certificate gratuite pentru industrie, pentru a răspunde preocupărilor legate de competitivitate, în condițiile în care multe sectoare industriale sunt așteptate să continue să genereze anumite emisii și după această dată.
De ce revizuiește Comisia ETS?
ETS a fost introdus în 2005 pentru a ajuta UE să-și îndeplinească obligațiile asumate prin Protocolul de la Kyoto, primul acord internațional cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. De atunci, sistemul a redus cu aproximativ 50% emisiile din sectoarele pe care le acoperă.
Actualul ETS este construit în jurul obiectivelor climatice ale UE pentru 2030, care prevăd reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% față de nivelurile din 1990, în conformitate cu Legea europeană a climei adoptată în 2021. Până în 2050, UE are obligația legală de a atinge neutralitatea climatică.
Uniunea a adoptat, însă, între timp și un obiectiv climatic intermediar cu caracter obligatoriu, care prevede reducerea cu 90% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2040.
Comisia afirmă că investițiile au nevoie de predictibilitate și stabilitate, iar ETS trebuie revizuit în consecință pentru atingerea noului obiectiv.
În cadrul celei de-a patra revizuiri legislative a sistemului, Comisia va analiza dacă elemente esențiale precum acordarea certificatelor gratuite și funcționarea pieței continuă să asigure un echilibru între obiectivele climatice ale UE și competitivitatea economiei europene.
Ce industrii sunt incluse?
ETS acoperă industria oțelului și fierului, cimentului, produselor chimice, rafinăriile de petrol, industria hârtiei și celulozei, sticla, ceramica și aluminiul. Aviația și transportul maritim sunt, de asemenea, incluse parțial.
Zborurile din Spațiul Economic European trebuie să plătească pentru emisiile pe care le produc. Potrivit noii propuneri a Comisiei, din 2029 și zborurile internaționale care sosesc în Europa din destinații aflate la mai puțin de 5.000 de kilometri vor trebui să plătească pentru emisiile lor de dioxid de carbon.
Navele mari care acostează în porturile UE sunt incluse în ETS din 2024, iar companiile de transport maritim devin treptat responsabile pentru toate emisiile pe care le raportează.
Veniturile obținute ar trebui direcționate către tehnologii curate, inclusiv către decarbonizarea industriei grele, unde reducerea emisiilor este de regulă mai dificilă. Ideea este ca industriile să fie încurajate să polueze mai puțin, iar veniturile obținute din taxarea emisiilor să finanțeze tranziția verde.
Care este miza?
Modificarea pieței carbonului va crea atât câștigători, cât și perdanți, în funcție de nivelul la care va fi stabilit prețul carbonului. Revizuirea ar putea influența și ritmul în care va fi finanțată tranziția verde a Europei.
De la introducerea sa, ETS a generat venituri totale de 265,7 miliarde de euro, cea mai mare parte a banilor ajungând direct la statele membre. O parte din venituri este direcționată și către programe de finanțare ale UE care sprijină investițiile în tehnologii curate și tranziția energetică.
Între 2013 și sfârșitul lui 2025, licitațiile ETS au generat venituri de peste 258 de miliarde de euro. Numai în 2025, veniturile au depășit 43 de miliarde de euro, dintre care aproximativ 24 de miliarde au revenit direct statelor membre. Nu toate aceste fonduri au fost însă folosite pentru tranziția energetică.
Comisia vrea acum ca statele membre să aloce cel puțin 50% din veniturile obținute prin ETS pentru decarbonizarea industriei naționale. Măsura ar putea avea o miză politică importantă, deoarece multe ministere de finanțe au folosit veniturile din ETS pentru finanțarea bugetelor generale ale statelor.
Cine vrea eliminarea sistemului și cine vrea menținerea lui?
Mai multe sectoare industriale, în special industria chimică, au contribuit decisiv la transformarea ETS într-una dintre principalele ținte ale criticilor privind prețurile ridicate la electricitate.
Reprezentanții industriei au susținut că prețurile mari la energie duc la închiderea fabricilor din Europa, care nu și-a revenit niciodată complet după renunțarea la gazele ieftine din Rusia. Costul emisiilor de carbon a fost transferat în facturile la electricitate, agravând dezavantajul competitiv al industriei europene față de China și Statele Unite.
Industria a primit sprijinul mai multor state membre, Italia cerând în mod deschis eliminarea ETS. Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia, țări tradițional mai dependente de combustibilii fosili, s-au opus și ele costurilor ridicate ale emisiilor de carbon.
Portugalia, Spania, Danemarca, Finlanda și alte țări care produc cantități mari de energie regenerabilă au făcut lobby pe lângă Comisie pentru menținerea ETS și pentru păstrarea obiectivelor climatice, invocând veniturile importante destinate sectoarelor care trebuie să se decarbonizeze.
În mod interesant, chiar și în sectoarele industriei grele, unele companii care investiseră deja în tehnologii curate pentru reducerea emisiilor au susținut un ETS mai puternic în locul eliminării sale, temându-se că investițiile făcute și predictibilitatea cadrului de reglementare ar putea fi compromise.
Chiar și printre susținătorii sistemului, mai multe state membre au cerut acordarea unui număr mai mare de certificate gratuite, pe fondul problemelor persistente de competitivitate ale economiei europene.
De ce a devenit ETS controversat?
Controversa se reduce, în esență, la un compromis fundamental.
Susținătorii afirmă că ETS este cea mai eficientă metodă din punct de vedere al costurilor pentru reducerea emisiilor, deoarece face poluarea mai scumpă și recompensează tehnologiile mai curate.
Criticii susțin că, în lipsa unor măsuri solide de sprijin, sistemul ar putea crește costurile cu energia, ar putea dezavantaja industria europeană și ar putea afecta disproporționat gospodăriile. UE intenționează să introducă din 2028 și ETS2, un sistem separat care va acoperi furnizorii de combustibili pentru transportul rutier și clădiri.
Consumatorii nu vor cumpăra direct certificate ETS, însă furnizorii de combustibili sunt așteptați să transfere o parte din costul carbonului către clienți prin prețuri mai mari la benzină, motorină, gaze naturale și combustibil pentru încălzire.
Propunerea ajunge acum la cei doi colegiuitori ai UE, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, care vor începe negocierile politice după vacanța de vară.
Comisia se așteaptă, însă, ca reforma mai amplă a ETS să devină unul dintre cele mai disputate dosare climatice ale UE și vrea, prin urmare, să accelereze deciziile privind certificatele gratuite de emisii pentru industriile mari consumatoare de energie. Executivul european susține că firmele au nevoie de certitudine pentru investiții cu mult înainte ca reforma generală să fie finalizată.
