Absența lui Vladimir Putin de la Istanbul, după ce el însuși a vorbit despre negocieri directe între Rusia și Ucraina pentru pace, demonstrează încă o dată că atitudinea Rusiei față de situația dramatică pe care a creat-o în Ucraina rămâne aceeași – regimul de la Kremlin nu este dispus la nicio concesie, iar ultimele săptămâni de „deschidere” față de propunerile lui Donald Trump au fost doar teatru menit să-l facă pe locatarul de la Casa Albă să creadă că măcar un acord de armistițiu este „aproape”.
Kremlinul a anunțat, miercuri seară, că Vladimir Putin nu se va prezenta la discuțiile de la Istanbul, acolo unde ar fi trebuit să se întâlnească cu Zelenski față în față, pentru prima dată de când a pornit invazia sângeroasă împotriva țării sale.
Această întâlnire fără precedent între cei doi lideri aflați în război a fost îndelung discutată în ultimele zile – Zelenski l-a chemat direct pe Putin la discuții, anunțând că va veni personal la Istanbul, în timp ce liderii americani au pus presiune pentru ca această întâlnire să aibă loc.
La rândul lor, europenii, deși s-au arătat reticenți în a crede că Putin chiar se va prezenta, au arătat și ei deschidere față de ideea negocierilor directe, forțând, astfel, „bluful” Kremlinului.
Miercuri seară, Kremlinul a anunțat cine va face parte din delegația rușilor la Istanbul – o sfidare directă față de liderii europeni, Zelenski și Trump – din delegație urmează să facă parte diplomați de ranguri inferioare. Nu doar Putin absentează, ci și ministrul său de externe, Serghei Lavrov.
Putin își trimite la Istanbul un consilier prezidențial și miniștrii adjuncți de externe și apărare, practică o insultă la adresa ucrainenilor, europenilor și americanilor.
Zelenski anunțase deja de miercuri că el nu va discuta cu vreun oficial rus altul decât Putin.
Cum s-a ajuns în acest punct
Discuțiile între Rusia și Ucraina au fost propuse inițial chiar de Putin, ca răspuns la ultimatumul dat de europeni la sfârșitul săptămânii trecute, un bluf evident al Kremlinului care a încercat din nou să schimbe termenii problemei.
Europenii au amenințat Rusia cu „sancțiuni zdrobitoare” dacă nu acceptă un armistițiu necondiționat de 30 de zile. Donald Trump a susținut, ulterior, propunerea europenilor.
Putin a ignorat ultimatumul, răspunzând cu această contrapropunere a „discuțiilor directe”. Vorbim din nou, cel mai probabil, de o tactică a Rusiei de a trage de timp, de această dată pare că nu a avut efectul scontat, însă.
Zelenski a răspuns la bluful lui Putin cu o provocare chiar mai mare – propunerea ca el și șeful de la Kremlin să se întâlnească personal la Istanbul pentru discuții. Răspunsul lui Zelenski i-a luat, probabil, prin surprindere pe ruși, care nu se așteptau, probabil, ca miza să fie ridicată de ucraineni.
La rândul său, Trump a adăugat și el la presiunea pusă pe ruși, anunțând că ar putea veni și el la Istanbul să discute în trei cu Putin și Zelenski.
Prin faptul că, până la urmă, Putin a decis să rămână la Moscova, Zelenski are din nou ocazia să-i demonstreze lui Trump că Rusia nu e serioasă când vine vorba de negocierile de pace și că totul este doar o tactică de tragere de timp pentru Kremlin.
În plus, felul în care Zelenski i-a forțat mâna lui Putin este cu atât mai semnificativ – liderul ucrainean l-a pus pe Putin în fața unui scenariu lose-lose – fie vine la Istanbul să discute personal cu președintele ucrainean și admite că acesta este liderul legitim al Ucrainei, distrugând, practic, narativul rusesc conform căruia administrația de la Kiev nu este una legitimă, fie absentează și atunci provoacă din nou furia lui Donald Trump.
Ce urmează în discuțiile Ucraina-Rusia
Deși Ucraina și Rusia nu vor discuta la nivel de șef de stat, este probabil că va exista o discuție la nivel de diplomați între cele două delegații.
E puțin probabil, totuși, ca aceste discuții să aibă un rezultat concret și cu siguranță ele nu vor reuși să producă mult așteptatul „acord în 24 de ore” promis de Donald Trump încă din campania electorală din 2024.
Chiar și așa, o întâlnire directă între oficiali ruși și ucraineni ar însemna ceva nemaivăzut din 2022.
Cele două părți sunt atât de departe una de cealaltă în ce privește discuțiile încât chiar și dacă ele ar urma să aibă loc, e greu de spus despre ce ar fi ele. Zelenski a spus, marți, că orice deznodământ al discuțiilor care nu include un armistițiu necondiționat ar fi un eșec.
Putin, între timp, a spus că Rusia nu exclude ca la aceste discuții să se ajungă la aranjarea „unui nou armistițiu”, dar că discuțiile trebuie să aibă ca scop „eliminarea cauzelor profunde” ale conflictului.
Aceste așa-zise „cauze profunde” sunt, de fapt, revendicările inacceptabile ale regimului de la Kremlin, care nu mai vrea ca Ucraina să fie un stat independent și suveran și vrea retragerea NATO la frontierele sale din anii 1990.
Niciuna dintre acestea nu sunt negociabile pentru Ucraina și pentru aliații săi occidentali.
Ce s-a întâmplat ultima oară când Rusia și Ucraina au discutat direct
Ultima rundă de discuții directe între ruși și ucraineni a avut loc în primăvara lui 2022, la doar câteva luni după declanșarea invaziei – atunci când devenise clar că planul lui Putin de a cuceri toată Ucraina și de a instala un guvern marionetă la Kiev nu mai era posibil să fie implementat.
Discuțiile au avut loc în Turcia și Belarus, însă ambele părți și-au păstrat pozițiile intransigente. Rusia cerea atunci ca Ucraina să renunțe la suveranitatea sa și să devină, practic, un stat client al Rusiei, incapabil să mai facă față vreunei incursiuni armate viitoare a Rusiei, în timp ce Ucraina cerea retragerea completă a armatei invadatoare de pe teritoriul său.
În același timp, Rusia a început retragerea armatelor sale din nordul și centrul Ucrainei și a anunțat că se va concentra doar pe frontul sud-estic, acolo unde voia ocuparea teritoriilor strategice pe care ulterior a și susținut că le-a anexat.
În timp ce forțele ucrainene au început să elibereze multe părți alte teritoriului lor din nord, au fost descoperite dovezile unor masacre sângeroase comise de ruși. Aceste atrocități au revoltat Ucraina și Occidentul, iar discuțiile cu rușii s-au prăbușit în urma descoperirii acestor atrocități.
Masacrul care a șocat lumea, cel din Bucea, a fost cel care a dus la prăbușirea discuțiilor cu statul agresor.
Rutte: Mingea este în terenul Rusiei
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat, joi, că „mingea este în terenul Rusiei” când vine vorba de negocierea încheierii războiului din Ucraina.
„Acest lucru este absolut clar. Mingea este acum, în mod clar, în terenul Rusiei. Trebuie să explice ce fac, de ce sunt aici sau de ce nu sunt aici şi cu ce echipă sau orice altceva, dar să ne asigurăm că înţelegem cu toţii că mingea este în terenul lor”, a spus el, referindu-se la regimul de la Kremlin.
Rutte a mai spus că Ucraina doreşte să înceapă negocierile pentru încheierea războiului cât mai curând posibil”. Secretarul general al NATO a mai declarat că Statelor Unite şi preşedintelui Donald Trump le revine meritul de a fi reuşit „să depăşească impasul” în contactele dintre Ucraina şi Rusia.
„Acum depinde de ruşi să se asigure că iau măsurile necesare”, a adăugat el.
În privinţa scenariului în care se vor desfăşura joi negocierile privind Ucraina, Rutte a considerat că Turcia „joacă un rol important deoarece are relaţii bune cu toţi actorii relevanţi şi are puterea de convocare şi oamenii potriviţi” - o referirela Recep Erdogan şi la ministrul său de externe, Hakan Fidan - pentru a „ajuta la încheierea cu succes a acestor discuţii".
„Dar asta se poate întâmpla doar dacă ruşii se prezintă cu o delegaţie relevantă. Va trebui să vedem ce se întâmplă în următoarele zile. Sunt încă optimist prudent că, dacă şi ruşii sunt dispuşi să colaboreze şi nu doar ucrainenii (...), putem face unele progrese în următoarele două săptămâni. Sunt încă un optimist prudent”, a continuat secretarul general al NATO.
Rutte a mai spus că este clar că Rusia trimite doar o delegaţie de nivel inferior la discuţiile de joi de la Istanbul. Cu toate acestea, el a refuzat să dea sfaturi americanilor despre cum trebuie procedat, deoarece „preşedintele Trump a fost cel care a deblocat situaţia”.
Sancțiunile „Graham”
Senatorul american Lindsey Graham, unul dintre aliații republicani importanți ai lui Donald Trump este așteptat să ajungă în Antalya, joi, pentru a le da liderilor europeni o informare față de planurile americanilor în cazul în care Vladimir Putin nu arată binevoință în negocierile de pace pentru viitorul Ucrainei.
Graham ar urma să discute cu liderii europeni sancțiuni „devastatoare” pentru economia Rusiei – discuțiile se vor purta cu miniștrii europeni de externe, inclusiv cu britanicul David Lammy. Oficialii s-au adunat în Antalya, de miercuri, pentru o întâlnire informală a NATO.
Europenii și-au pus speranțele în posibile sancțiuni americane ca fiind cea mai bună cale de a-l convinge pe Putin să negocieze o pace cu Zelenski. Liderii europeni se pregătesc de strategia sancțiunilor Graham, pe care senatorul american le-a descris drept „zdrobitoare”.
Diplomați occidentali au spus că există posibilitatea ca Trump să dea Congresului „libertatea” politică să adopte sancțiuni fără să primească de la el o susținere explicită. Marco Rubio va ajunge și el la Istanbul pentru întâlnirea informală NATO.
Proiectul de lege pentru sancțiunile Graham ar include o schemă tarifară de 500% pentru importurile americane din țări care cumpără petrol rusesc sau alte produse din petrol, gaze naturale sau uraniu.
O dificultate cu această propunere, așa cum este ea scrisă, este că în cazul în care va fi adoptată, SUA va fi aruncată înapoi în războiul comercial cu India și China, război care a fost ușor dezescaladat în ultimele zile. China și India sunt țările care importă cel mai mult petrol rusesc și cea mai multă energie din Rusia.
Teoretic, și unele țări europene ar putea să sufere – Spania, de exemplu, importă gaz natural lichefiat din Rusia. Graham susține că are suficiente voturi republicane și democrate în Senat pentru a trece proiectul.
Deși oficialii americani și europeni par încrezători că planul noilor sancțiuni va funcționa, până acum, niciun pachet de sancțiuni nu a fost suficient din a opri Rusia să-și poarte războiul de distrugere a Ucrainei.
